Opoziţia depune prima moţiune de cenzură împotriva Cabinetului Ungureanu

USL depune prima moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, la două luni şi o săptămână de la învestirea Cabinetului, demersul opoziţiei fiind centrat pe situaţia UMF Târgu Mureş.

Moţiunea de cenzură este şi prima acţiune parlamentară a opoziţiei în actuala sesiune legislativă, care a început la 1 februarie, dată de la care parlamentarii USL sunt în grevă parlamentară.

Liderii USL au anunţat, în 1 aprilie, că vor depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, imediat după Paşti, mai precis în 17 aprilie.
Temele enunţate de Victor Ponta atunci pentru moţiunea de cenzură erau: înfiinţarea unei facultăţi în limba maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, care presupune, în opinia opoziţiei, "cedarea premierului Ungureanu în faţa UDMR", precum şi "cedarea în faţa intereselor străine de a vinde ce a mai rămas din resurse" şi "cedarea în faţa dorinţei baronilor care încă au rămas la PDL", cu referire la Hotărârea de Guvern prin care se acordă bani primăriilor.

Deşi în ultimele două săptămâni liderii USL au dat ca sigură data de 17 aprilie pentru depunerea moţiunii de cenzură, este posibil ca aceasta să mai fie amânată, aşa cum reiese din declaraţiile de vineri ale preşedintelui PSD, Victor Ponta.

Ponta a anunţat, vineri, că marţi, 17 aprilie, el şi Crin Antonescu vor avea o întâlnire cu grupurile parlamentare ale PSD şi PNL din Senat, pentru a constata şi în mod oficial "reluarea majorităţii" în această Cameră legislativă, iar miercuri se vor întâlni cu grupurile de la Camera Deputaţilor, "pentru a vedea în ce măsură acolo, dincolo de fraudările doamnei Anastase, mai există cu adevărat o majoritate".

,,În urma acestor consultări depunem moţiunea de cenzură şi, cel mai probabil, conform termenelor constituţionale, în săptămâna 23-28 aprilie vom vota moţiunea de cenzură”, a spus Ponta, dând de înţeles că depunerea moţiunii ar putea fi amânată cel puţin până miercuri.
Conform articolului 113 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea, mai prevede legea fundamentală.

Prin urmare, dacă opoziţia are suficiente semnături pentru depunerea moţiunii de cenzură, adoptarea acesteia este, potrivit calculelor, aproape imposibilă, având în vedere şi faptul că parlamentarii puterii ar putea să nu participe la vot.

De altfel, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, că parlamentarii Uniunii vor fi prezenţi în sală la dezbaterea moţiunii de cenzură care va fi introdusă de opoziţie, dar nu vor vota.

Şi este de aşteptat ca la fel să procedeze parlamentarii tuturor partidelor din coaliţie, deşi liderii USL au făcut apel la aceştia să voteze şi au iniţiat şi o campanie on-line de susţinere a moţiunii, îndemnând oamenii să le trimită e-mail-uri parlamentarilor puterii, în care să le ceară să nu stea în bănci.

Campania on-line a USL se desfăşoară sub sloganul "Opreşte separarea etnică la UMF! Susţine moţiunea USL!" şi prezintă drept unică temă a moţiunii măsura adoptată de Guvernul Ungureanu în privinţa Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş. Până la ora transmiterii acestei ştiri, campania USL are 209 susţinători.

Pentru adoptarea moţiunii de cenzură sunt necesare voturile favorabile ale majorităţii senatorilor şi deputaţilor, adică a 231 de parlamentari, având în vedere că în prezent sunt ocupate 460 din cele 471 de mandate.

Însă opoziţia cumulează în cele două Camere 212 parlamentari: 66 de senatori şi 146 de deputaţi.

Coaliţia guvernamentală, formată din PDL, UDMR, UNPR şi deputaţii minorităţilor naţionale, are în total 237 de parlamentari: 66 de senatori (inclusiv Radu F. Alexandru, numit membru CNA dar care nu a demisionat încă din Senat) şi 171 de deputaţi (inclusiv Marian Sârbu, care a fost numit preşedinte al CSSPP, dar care nu a demisionat încă din Cameră).

Există şi nouă deputaţi, inclusiv Mihail Boldea, aflat în arest preventiv, şi doi senatori neafiliaţi. Chiar dacă aceşti parlamentari independenţi ar vota în favoarea moţiunii de cenzură, opoziţia nu ar putea - după cum arată calculele în prezent - să adune voturile necesare pentru adoptarea moţiunii de cenzură.

Reprezentanţii USL au susţinut în mai multe rânduri că ar putea ca în scurt timp, prin noi plecări din partidele de la putere, să îşi asigure majoritatea în ambele Camere ale Parlamentului. Deocamdată însă, coaliţia dispune de majoritate, chiar dacă fragilă, iar pentru a se asigura că nimeni nu trădează la votul moţiunii de cenzură - care este secret, exprimat cu bile - va impune probabil propriilor parlamentari să nu participe la vot.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]