Ovidiu Creţu, despre noul PUG: Suprafaţa intravilanului se va extinde cu 960 de hectare

Lun, 11/11/2013 - 15:32

View the full image

PUG- l revine. Consilierii municipali vor aproba în şedinţa ordinară de joi forma finală a Planului Urbanistic General (PUG), ce va fi valabil 10 ani.

,,Reamintesc faptul că data trecută a fost pe ordinea de zi a şedinţei. A trebuit să îl retrag, deoarece nu am primit avizul de la Ministerul Dezvoltării. Între timp, acest aviz ne-a sosit şi am programat şedinţa ordinară a Consiliului Local din această lună, joi, 14 noiembrie, de la ora 14.00”, a afirmat edilul Ovidiu Creţu în cadrul unei conferinţe de presă.

Creţu a prezentat principalele propuneri urbanistice prevăzute în noul PUG, precizând că suprafaţa intravilanului se extinde cu 960 de hectare, ajungând la un total de 3.827 de hectare.

,,Principale propuneri urbanistice sunt propuneri de zone mixte, treceri între zonele de locuit şi zonele comerciale sau industriale; conturarea unor zone cu profil industrial şi aici mă refer la parcul cu profil privat Teraplast de la limita cu comuna învecinată Şieu-Măgheruş; este vorba, apoi, de Parcul Industrial Bistriţa Sud şi de zona care se dezvoltă, zonă industrială care se dezvoltă, în special, în domeniul textilelor, zona de la Sărata; propunerea unor zone de protecţie a nucleelor localităţilor componente, pentru că şi aceste zone încep să se dezvolte şi dorim să păstrăm specificul lor, să păstrăm ce este valoros din punct de vedere arhitectural în centrele acestor localităţi componente; desigur, a fost introdus şi complexul sportiv Wonderland; extinderea intravilanului cu zone de locuire în zona Subcetate, Unirea pe valea Slătiniţiei şi în municipiu pe valea Rusului; propunerea unor noi căi de comunicaţii colectoare de-a lungul DN 17, vor fi căi colectoare paralele pe lângă drum pentru a decongestiona traficul în zona respectivă; noi suprafeţe de spaţii verzi, introducerea în intravilan a Pădurii Schulerwald şi a Wonderlandului determină o creştere importantă a spaţiilor verzi, depăşind norma dată de Comisia Europeană, recomandarea de 26 mp pe locuitor, practic noi vom ajunge la 50 mp de spaţiu verde pe locuitor.

Varianta ocolitoare este prinsă şi ea în acest PUG.

Suprafaţa intravilanului se extinde cu 960 de hectare, ajungând la un total de 3.827 de hectare. În felul acesta ajungem pe locul I în judeţ. Până acum, cel mai mare intravilan l-a avut comuna Bistriţa Bârgăului”, a menţionat Ovidiu Creţu.

Proiectul de hotărâre privind „Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Bistriţa şi Regulamentul local de urbanism”, conform proiectului, elaborat de SC Blom SRL.Târgovişte, va fi supus votului în cadrul şedinţei de joi, 14 noiembrie. Perioada de valabilitate a documentaţiei de urbanism este de 10 ani.

Comentarii

12/11/13 08:09

Vizitator

In legatura cu PUG-ul pe care de o vreme primarul il tot scoate din caciula la fiecare sedintanta de CL, acesta ar trebui revizuit, pornind de la faptul ca intre timp au aparut elemente noi de care nu trebuie sa se faca abstractie. Spre exemplu, recent Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) Bistrita Nasaud a comunicat municipalităţii că este în elaborare faza SF pentru un proiect complex denumit ”Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa”, proiect în care vor fi cuprinse şi lucrări de amenajare a Râului Bistriţa pe întreg cursul de apă (din aval de baraj până la confluenţa cu Râul Şieu), de consolidare a malurilor. Soluţiile din proiectul SGA vor influenţa soluţiile care vor fi prevăzute pentru amenajarea Râului Bistriţa şi a malurilor între Podul Jelnei şi Podul Budacului, cu destinaţia zonă de promenadă. De aceea, este momentul ca Orasul Bistrita sa se deschida catre cursul de apa de care are privilegiul sa fie strabatut. Reamintim ca in anul 2006, a fost elaborat proiectul: P.U.Z. Bistrita ‘Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill), care prevedea amenajare de alei pietonale, piste de biciclete, locuri de recreere aferent malurilor intre Podul Budacului si podul Jelnei cu legaturi spre Parcul municipal si Dealul Codrisor. Dupa acest model, ar trebui extinsa elaborarea unui proiect integrat de amenajare si dezvoltare turistica si de agreement a albiei riului Bistrita intre Unirea si Viisoara care sa prevada intre altele amenajarea unei artere de circulatie de tip splai pe malurile raului Bistrita .
Traseul 2Sud, fara functia de centura ocolitoare (care oricum nu ocoleste nimic) poate fi realizat foarte simplu pe la poalele padurii Codrisor, facand astfel legatura dintre Podul Budacului si Podul Jelnii. Astfel, nu-i nevoie de sacrificarea padurii ca sa ajungi din Unirea la Viisoara pe malul stang al Bistritei. Ba mai mult, pe malrile raului Bistrita ar putea fi construita si o pista de biciclete, intre Unirea si Viisoara, intr-o zona ferita de poluare, un fel de “Centura Verde” a orasului. Pentru asta trebuie renuntat la centura 2Sud si reconsiderat traseul variantei ocolitoare.
Avand in vedere ca ponderea traficului greu vine dinspre nord si vest (Cluj, Oradea, Baia Mare) nu este rational sa inghesui tot tranzitul prin sudul orasului, in cea mai linistita zona la mai putin de 500 m de parc , de casa de cultutura, de stadion si pe la poarta spitalului TBC. De aceea in mod logic centura ocolitoare trebuie facuta pe la nord, aceasta avand avantajul de a prelua si traficul de pe DN 17C inainte ca acesta sa ajunga in oras. Ar fi bine sa mai fie luata in considerare si o alta Varianta ocolitoare pentru trafic greu prin nord ar urma sa porneasca din DJ 151 deviata spre Valea Boilor, pe dupa ROMBAT, urmand pe dupa firma Leoni apoi pe dupa Cartierul Subcetate, pe la Statiunea pomicola facand jonctiunea cu DN 17C de unde descarca traficul de tranzit dupa care se indreapta catre iesirea din Unirea spre Livezile. O prelungire de cca 5 km pe Valea Magherusului ar putea prelua si traficul de pe DN15A, undeva intre Crainimat si Sieu Magherus.

12/11/13 09:33

Vizitator

Fie ca vrea sau nu primarul Cretu, Dealul cu Padurea Codrisor face parte din intravilanul orasului Bistrita.
Primarul Cretu afirma ca actualizarea PUG-ului are in vedere extinderea intravilanului prin introducerea în intravilan a Pădurii Schulerwald şi a Complexului Wonderland. Cu ce este mai “intravilan” pasunea din Unirea sau din Sarata decat Dealul Codrisor inconjurat de strazi precum Lempes, Codrului, Pe Tabara, etc. Tot el sustine ca documentatia este o actualizare a ediţiei trecute a PUG, elaborat în 2004. Reamintim in “Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bistriţa pentru anii 2005 – 2015″, Pădurea Codrişor era inclusa in zona de protecţie a centrului istoric al Bistriţei. Iata cum era formulat paragraful respectiv: “O zonă cu valoare peisagistică este o arie naturală protejată, caracterizată prin concentrarea în cadrul teritoriului său a unor peisaje naturale unicate sau rare. Pentru municipiul Bistriţa a fost declarată zonă cu valoare peisagistică zona împădurită a dealului Codrişor, care face parte şi din zona de protecţie a centrului istoric al municipiului Bistriţa. În aceste zone, autorizarea executării construcţiilor va avea în vedere păstrarea calităţii mediului natural şi a echilibrului ecologic, interzicându-se amplasarea de unităţi productive. Pentru dealul Codrişor se propune reamenajarea parcului care a funcţionat aici în perioada interbelică. Dealul Codrişor, deal care bordează malul stâng al râului Bistriţa, în prezent neamenajat, are un potenţial nevalorificat, putând prin poziţie şi amenajări să devină un punct de atracţie turistică (locuri de belvedere). Altitudinea la care se află aceste puncte permite o vedere de ansamblu asupra oraşului vechi”. Pornind de la aceasta strategie, in anul 2006, a fost elaborat proiectul: P.U.Z. Bistrita ‘Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill), care prevedea construirea unei artere de circulatie de tip splai la poalele padurii Codrisor, completata cu amenajare de alei pietonale, piste de biciclete, locuri de recreere aferent malurilor intre Podul Budacului si podul Jelnei cu legaturi spre Parcul municipal si Dealul Codrisor. Dupa acest model, ar putea fi extinsa demararea unui proiect integrat de amenajare si dezvoltare turistica si de agreement a albiei riului Bistrita intre Unirea si Viisoara. In felul acesata ar putea fi realizata o artera de circulatie de tip splai pe malul stang al raului Bistrita fara distrugerea padurii Codrisor.

12/11/13 11:27

ABC

Fara indoiala PUG-ul actualizat cu cateva amendamente trebuie adoptat. In primul rand trebuie sa se renunte la controversata centura 2Sud care practic e mai proasta decat actuala centura1Nord. Ea nu doar ca nu scoate traficul de tranzit inafara orasului ci doar il muta fortat intr-o zona locuita care gazduieste si activitati sportive, turistice sau de agrement. In plus nici nu poate prelua traficul de tranzit de pe DN17C, care ar urma sa ramana in continuare prin oras. Ba mai mult, centura 2Sud nu este agreata nici de populatia orasului tinand seama de rezultatul referendum-ului din 29 septembrie care nu are nici macar valoarea unui sondaj de opinie. Participarea extrem de redusa la vot nu arata neaparat dezinteresul cetatenilor pentru subiectul respectiv, ci mai curand formularea idioata a intrebarii. Interpretarea absenteismului ar putea fi facuta in sensul ca cetatenii care nu au votat doresc centura ocolitoare dar nu pe traseul 2Sud. Dintre cei extrem de putini care s-au prezentat la vot, o mare parte au votat impotriva variantei 2Sud. Diferenta dintre cei 6124 care au votat DA si cei 4281 care au votat NU este de numai 1843. Este mai putin decat numarul de semnaturi adunate de Asociatia Bistrita Civica (ABC) pe petitia “Salvam Padurea Codrisor”. Despre ce vorbim?
In al doilea rand, consilierii nu trebuie sa uite ca exista viata si dupa Cretu. Ar trebui sa-si ia rolul in serios si sa insiste sa fie reintrodus in zona intravilana a orasului Bistrita dealul cu padurea Codrisor, la fel cum dealul Cetatuia face parte din intravilanul Clujului. Atata vreme cat exista strazi precum Pe Tabara, Amurgului, Crangului sau Lempes care inconjoara dealul Codrisor este numai o incapatanare a unui singur om sa nu includa “de facto” zona in intravilan.
Sa ne aducem aminte ca in 28 ianuarie 2010, în timpul primului mandat al lui CRETU, consilierii au votat în unanimitate pentru transformarea Dealului Codrișor în zonă de agrement și au adoptat un PUZ în acest sens. Astfel, zona urma să fie transformată radical și pusă în valoare.