Pagini someşene, vol. II, autor Liviu Păiuş (Rodna)

Binecunoscutul profesor Liviu Păiuş din Rodna ne pune la dispoziţie într-un timp relativ scurt, volumul al II-lea din ciclul Pagini someşene, editat de aceeaşi prestigioasă editură Napoca-Star din Cluj-Napoca, 2012. În acest nou volum, autorul analizează Folclorul unei vestite comune „folclorice” – Şanţ (pag. 5-45), sub forma unui studiu de caz, pornind de la experimentul savantului Dimitrie Gusti din anii 1935-1938, când acesta supunea unei analize temeinice patrimoniul etnografic al comunelor Leşu, Şanţ şi Rebrişoara. Autorul valorifică şi opiniile monografistului Florea Grapinii exprimate în „Cartea vieţii părintelui Pamfiliu” (2003), prezentând pe scurt aspecte importante din istoricul comunei Şanţ, principalele ei caracteristici economice, sociale şi culturale, cu precădere bogăţia folclorică a acestei localităţi, fiind nominalizaţi şi numeroşii cercetători ai zestrei folclorice din această zonă a Ţării Năsăudului.
Volumul surprinde plăcut şi prin consemnarea Prima antologie de folclor transilvănean sub egida Astrei (pag. 46-73), evidenţiindu-l pe Ioan Pop Reteganul, secretar II al Asociaţiunii pentru un termen relativ scurt, autor al volumului „1000 Doine”, volum în care se face pe larg o pledoarie a Doinei – specie literară specific românească ce sugerează „vocea singurătăţii”, „o enciclopedie a sufletului românesc”, „o poezie a destinului”, „o poezie lirică românească”… Apoi, după cum bine îi cunoaştem stilul, d-l Păiuş analizează cu răbdare şi multă acribie tematica acestor doine, forma lor, arealul lor de răspândire, cu nuanţele specifice locului în care au fost descoperite de diverşi culegători. Majoritatea doinelor sunt de dor, dragoste sau urât, unele putând lua şi forma unor blesteme, strigături, balade…
Cu emoţii bine stăpânite, Liviu Păiuş ne redă spre meditaţie analiza a Două destine – Emil Rebreanu şi Vasile Horga – colegi de clasă într-un liceu bistriţean de unde au fost exmatriculaţi, ajunşi în armata austro-ungară unde trebuia să se decidă: trec la inamic (armata română) riscând spânzurătoarea (dacă sunt descoperiţi…) sau puşcăria (dacă reuşesc să treacă şi-n timp li se descoperă starea de chiaburi sau „duşmani ai poporului”, înfundând puşcăria (1952…).
Bun cunoscător al folclorului năsăudean, vicepreşedintele astrist rodnean Liviu Păiuş abordează tematic Folclorul satelor din Ţara Năsăudului în preocuparea Astrei (pag. 80-102), evidenţiindu-i pe cei mai valoroşi publicişti astrişti din Ţinutul năsăudean care s-au preocupat de culegerea acestui nestemat patrimoniu – Ion Pop Reteganul („Poveşti din popor”, „1000 Doine”…), A.P.Alexi (O culegere de folclor năsăudean (1869) – doine, cântece, balade, …, nepublicată), Iuliu Moisil – fost şi preşedinte al Astrei năsăudene între anii 1933-1947 (mai multe manuscrise de poezii populare ce datează de prin 1874, 1875), Alexandru Pop (o culegere de peste 211 poezii populare publicate prin 1993 de către Virgiliu Florea), Iuliu Bugnariu (O culegere de folclor (1892) cu balade şi doine publicate în revista Transilvania sau „Doine, hore şi satire populare române din jurul Năsăudului” publicate în anul 1901), Vasile Rebreanu (culegeri de obiceiuri şi datini populare sub diverse titluri – „Cununa de grâu”, „Gâcituri”, „Datine populare”, „Stărostitul”..), Victor Onişor (o valoroasă culegere de folclor publicată în 1895, cuprinzând peste 231 creaţii folclorice, culese cu precădere din zona Zăgrii), Emil-Boşca Mălin („Poezii poporale din graniţa Năsăudului”, cu variantele „Mioriţei”) Emil Precup („Păstoritul în Munţii Rodnei”; o culegere de scrisori în versuri de pe front..), Gavril Bichigean (o culegere de bocete şi descântece…), Ion Barna (culegeri de datini şi obiceiuri din Maieru rămase în manuscris), Iustin Ilieşiu (o culegere de colinzi..), Dariu Pop (o culegere de folclor încă nepublicată..), Iustin Sohorca („Descânteca cununii”, „M2şterul Manole”, „Datini şi obiceiuri vechi şi noi”..), Sever Ursa (peste 170 de articole, studii, prefeţe, eseuri, reportaje şi comunicări publicate..), Ioan Seni (preşedinte al Desp. Astra Năsăud (1990-prezent), coordonator al vol. „Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare al jud. BN, vol. I Ţara Năsăudului”, Napoca-Star, 2009; animatorul formaţiilor de Căluşari din Rebrişoara (1968-1985) şi Colegiul Naţional „G. Coşbuc” (1985-2010, când s-a pensionat), formaţii cu care a câştigat numeroase premii la nivel local, judeţean şi naţional; peste 100 articole, recenzii, eseuri.. publicate…), Liviu Păiuş (cel mai prolific cercetător şi publicist în domeniul folclorului năsăudean – „folcloristul Ţării Năsăudului”, după anul 1990, cu volume ce-şi afirmă din plin celebritatea: „Folclorul Văii Rodnei”, „Lacrimi şi durere, Folclor din război”, Monografia comunei Rodna (două volume), „Someş, apă mergătoare”, „Sus la munţi ca negura”, „Folclorul Ţării Năsăudului”, „Pagini someşene”…, la care se adaugă numeroase ediţii îngrijite aparţinând lui Ion Pop Reteganul, Florian Porcius sau Iuliu Moisil..; Valeria Peter Predescu (vestită cântăreaţă şi culegătoare de folclor „Cântări năsăudene” 2002..), Ana Berengea (datini şi obiceiuri din Ilva Mare..)…
Liviu Păiuş analizează şi „Autobiografia” sau „Memoriul” lui Florian Porcius, publicat de Virgil Şotropa în „Arhiva Someşană” nr. 8/1928, insistând pe diferenţele dintre actele originale şi cele publicate, din care lipsesc anumite paragrafe sau părţi esenţiale, fiind adăugate alte impresii, comentarii sau aprecieri. Volumul de faţă redă varianta Iuliu Moisil a acestui document (pag. 103-118). În alte pagini (119-134) autorul insistă pe altă biografie a lui Florian Porcius, scrisă la 85 de ani şi publicată în anul 1901, manuscris în copie, păstrat în arhiva personală Liviu Păiuş şi care lămureşte multe aspecte ale vieţii academicianului rodnean.
Cu acelaşi interes este analizată activitatea lui „Teodor Şimon – etnograf şi folclorist necunoscut” (pag. 135-169) care îl ajuta prin corespondenţă, pe celebrul folclorist Simion Florea Marian să-şi termine volumele „Înmormântarea la români”, „Nunta la români”, „Naşterea la români”… Fost elev, apoi profesor la Năsăud, Teodor Simon devine un harnic culegător de folclor, în special de bocete adaptate la vârsta decedatului şi care se cântau la înmormântări. Interesante sunt şi cele „Câteva aspecte ale stilului poveştilor lui Ion Pop Reteganul (pag.170-182) în care Liviu Păiuş insistă pe farmecul regionalismelor folosite de povestitor: galiţi – animale domestice, coşarcă – coş, a se ogoi – a se stâmpăra, a probozî – a certa, a celui – a înşela, a melestui – a zdrobi…
Interesant este şi capitolul „Călători prin Rodna” (pag. 183-197), din care aflăm lucruri mai mult sau mai puţin cunoscute, privitoare la aceşti călători: solii lui Ştefan cel Mare sau Petru Rareş, Mihai Viteazul, Iosif al II-lea (1773, 1783, 1786), Antonio Cosimelli, botanistul Czecz Antal, episcopul dr. Ludovic Haynald, Alexandru Odobescu, Nicolae Iorga, Ovid Densuşianu, Tiberiu Morariu, Nicolae Jianu, Lucian Valea…
„Cartea vieţii unui cărturar” (pag. 198-201) este de fapt opera preotului Panfiliu Grapini – Monografia comunei mari Rodna-nouă…, apărută în anul 1903 şi care consemnează principalele momente istorice pe care le trăieşte comunitatea rodneană.. şi care constituie o bază de plecare pentru oricare dintre viitorii monografişti ai localităţii.. Autorul vine cu noi amănunte despre cei care au venit în contact cu bătrâna şi frumoasa Rodnă: Aurel Cleja (pag. 202-203; 229-243), Mircea Gelu Buta (P. 204-206), Simion Lupşan şi Adrian Onofreiu (p.207-209), Savin Muşină care abordează realităţile revoluţiei de la 1848, cu referiri şi la ţinutul năsăudean (p. 210-214), Iustin Ilieşiu reeditat de profesorul Sever Ursa (p. 215-217), Liviu Păiuş cu „Un nou act şcolar vechi” (p. 218-222), Adrian Onofreiu cu o nouă „Reconsiderare a trecutului” (p.223-224), Ion Lucian – „Un folclorist reprezentativ pentru Ţara Năsăudului” (p.225-228), Florian Porcius – ca luptător pentru drepturile grănicereşti (p.244-261)… O analiză pertinentă face autorul privind „Folclorul dealurilor Dejului”, analizând volumul Floricăi Marţian – „Antologie folclorică someşană”, două vol. 2007.
În fine, volumul doi din „Pagini someşene” se constituie într-o nouă carte de referinţă pentru Ţara Năsăudului, rod al unei munci laborioase de cercetare şi documentare, rod al ambiţiei şi competenţelor intelectuale pe care le posedă distinsul autor Liviu Păiuş.

Prof. Ioan Seni, Năsăud.

Comentarii

19/10/12 21:00
Gross Toma

Felicitări distinsului profesor Liviu Păiuș. Îi doresc multă sănătate domniei sale și familiei Domniei sale, și fiindcă vin și Sărbătorile de iarnă, odată cu ele și ziua de naștere a domnului Păiuș, îi urez La Mulți ani. Cu aleasă prețuire și nețărmurită prietenie,Toma

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]