Pana de păun şi ţuica cu mărgele, branduri pentru Salva

Într-o Europă cu porţile deschise, un punct în plus pentru noi l-ar putea constitui promovarea Culturii Populare. Agroturismul, produsele ecologice, tradiţiile şi obiceiurile sunt unul din filonii de bază ai României. Comunicarea prin portul unei naţiuni merge dincolo de semne.
Câţi dintre tinerii de azi mai ştiu ce înseamnă portul popular? Câţi dintre noi mai ştiu cu câtă trudă, amestecată în acelaşi timp cu sentimentul de dragoste şi nerăbdare, lucrau bunicile noastre la războiul de ţesut în lungile nopţi de iarnă, pentru a găta hainele pentru membrii familiei în timp util? Femeile se întreceau în arta cusutului, iar modelele erau ţinute în secret, până în momentul în care, în ceas de sărbătoare hainele erau etalate în faţa tuturor consătenilor la biserică, sau la jocul din sat. Costumul naţional este purtat astăzi de puţini oameni din lumea satului, cu precădere în localităţile unde tradiţiile populare au fost ridicate la rang de artă. Îl vedem pe artiştii de muzică populară sau pe dansatorii din ansambluri, îl admirăm, însă rămânem cu atât. Căci, puţini dintre noi se încumetă să cumpere un costum naţional. Cât de scump este şi dacă se mai poartă în zilele noastre, aflăm din satul penelor de păun, Salva, tărâmul fermecat în care tradiţiile sunt păstrate cu sfinţenie. Aici, oamenii încă mai îmbracă costumul popular în zile de sărbătoare, dar şi la munca câmpului. Salva, comuna bogată cu oameni harnici, este cunoscută atât în ţară cât şi în străinătate prin frumuseţea cântecului, dansului, a portului şi a meşteşugurilor populare.
Viceprimarul Ioan Anghelini cu o pricepere moştenită din generaţie în generaţie promovează valorile lumii rurale prin proiecte ample, realizate împreună cu cei care îl susţin. Prinşi în plin proces de globalizare şi în acelaşi timp confruntaţi cu o vastă problematică a afirmării identitare, uităm de tradiţii. Ioan Anghelini vine şi le impune ca brand pe piaţa europeană. Ţuica cu mărgele de Salva, care trebuie neapărat să aibă peste 50 de grade, a fost înregistrată la Oficiul Naţional pentru Invenţii şi Mărci.
„ Sunt mândru de tradiţiile populare, ne spune interlocutoarul nostru”.
Viceprimarul spune că doar cei care iubesc istoria meleagurilor natale, doar cei care trăiesc în lumea satului pot să iubească cu adevărat costumul popular. Portul sălăuan “i-a înnebunit” pe americani, casele de modă din New York preluând câteva din motivele tradiţionale pentru curele, poşete, dar şi blugi.
Din păcate, în Salva, păunii sunt pe cale de dispariţie, astfel încât singurul meşter pentru pălăriile cu pene de păun este Leon Jora. Ne face un scurt istoric al confecţionării penei de păun; cu cât există mai multe rânduri la pălărie cu atât feciorul este din gazdă mai mare. Viceprimarul are deja documentaţia pentru un proiect european pentru o fermă de creştere a păunilor. Apoi vorbim despre rolul uceniciei, care a r trebui reluată.
Părăsim Salva şi meleagurile descrise de Rebreanu şi Coşbuc în cărţile nemuririi, cu gândul că prin oameni ca Ioan Anghelini tradiţiile nu vor dispărea niciodată.
Şi că dacă vom ştii cum să ne valorificăm cultura populară, cu siguranţă aceasta ne va aduce o multitudine de turişti străini în România.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]