Patria mea la 100 de ani

prof. Vasile Găurean

Străine,, să ştii, ţara mea, cea de azi,
Născutu-s-a-n urmă c-un veac, pe când
Uraganul năprasnic a pus mâniat la pământ
Regate şi găunoase imperii, nesătui împăraţi.
Nu toate jertfele lumii rodesc de îndată,
Dar hărăzi Dumnezeu -Milostivul şi Bunul
Ca sângele din Mărăşeşti, Mărăşti, trecători
Şi Oituz, temelie să fie la iubita mea Ţară.
100 de ani – cât o viaţă preabună de om !
Însă gloria-ntreagă a noastră şi-oricărui popor
Doarme-n vorbele spuse de Hamlet. „to be”,
Adică „a fi”, căci SUNTEM, ştiind câte rele,
Năprasne, urgii, pe drum mereu ne-au pândit.
Da , FOST-AM şi FURĂM ŞI SUNTEM şi-OM FI
De va vrea Dumnezeu. Lui Slavă-i aducem,
Că SUNTEM, că liberi suntem, pe cât fiinţa
Umană poate în lumea şi vremea aceasta să fie.
x
Dar azi, Neamul, purtându-şi Crucea pe calvarul istoriei,
Îşi plânge feciorii plecaţi ori rămaşi,dezbinaţi în gâlcevi,
Precum tracogeţii de Herodot pomeniţi, tracogeţii
Zilei de-acum, ce îşi plâng neuniţi sfâşierea aşa
Ca şi cum Duhul Sfânt zborul şi-ar fi luat de la noi.
Însă Pacea şi dulce-Armonie din casă şi Ţară,
Acolo-nfloresc unde creşte-orhideea Dreptăţii,
Precum zis-a de trei mi de ani profetul Isaia,
Nu unde sărută-se noaptea cu ziua şi unde
Adevărului îi croieşte Minciuna haine de gală.
Pacea îşi cântă mereu în trompeţi biruinnţa
Când CINSTEA, ADEVĂRUL şi MUNCA, DREPATEA
Şi LEGEA –ntr-o Ţară domnesc, stăpânesc.
Azi nu mai avem Dumnezeu – Adevărul, căci
Oricare ins, în propria-i ogradă are-un mărunt adevăr,
De mâini omeneşti şi de gând păcătos plăsmuit.
Călcătorul de Lege e-n drept să-ţi dea lege
Şi-n vorbe mieroase de sfintele-i drepturi
De om ticălos pe şleau îţţi vorbeşte, dosindu-şi
Averea furată din lacrima celui sărman şi-oropsit.
Pe stradă şi-ncasă Minciuna-ţi şopteşte, vorbeşte
Cu glas şi culoare în Ţara cea plină de analfabeţi
Cu nume de... Doctori şi ranguri înalte în stat.
X
Ceea ce fraţi şi părinţi adunat-au trecând prin
Sânge şi Moarte, fiii de azi risipesc şi de zor
Ascunse averi grămădesc, căci doar chipul
Mai este de om, iar Banul vorbşete –mbrăcat
În zdrenţele de adevăr ale Mamei Minciună
Şi Sfântu Interes naţional, făr-a clipi, îl prefac
În sfântu’ interes personal.
X
Doamne, cerescule Tată, nu-ntoarce-a Ta
Faţă acum de la noi, cei bicisnici şi răi !
Ridică dn neamul tău blând şi creştin
Voievozi cari să te iubească pe Tine şi Dreapta-ţi Dreptate!
Spulberă negura cea blestemată ce peste Ţară
Se cerne, se lasă, căci mila Ta, veşnica-Ţi milă
Nu-i de un an ori un veac, ci de mia şi mia de ani.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]