Patru bistriţeni aniversează 20 de ani de când sunt primari

9 februarie 1992 – data primelor alegeri libere din România

Primele alegeri locale, din România, după Revoluţia din decembrie 1989, au avut loc în februarie 1992, în zilele de 9 (primul tur de scrutin) şi 23 februarie (al doilea tur de scrutin), fiind, totodată, primele alegeri locale libere după mai bine de jumătate de secol. La acea vreme, patru bistriţeni au fost convinşi să candideze pentru funcţia de primar. Nu cred că se gândeau lcă vor rămâne 20 de ani în fruntea unor localităţi. Au trăit şi bune şi rele, şi-au asumat şi bune şi rele, iar acum privesc spre un alt mandat.

Gheorghe Stelian (Parva): în 25 decembrie ’89 au venit părvenii să mă ia acasă

Cu puţin înainte de Revoluţie (n.n. – aşa cum îi spunem noi), Stelian Parva a fost ales primar la comuna Viişoara, dar a lucrat “pe funcţie de viceprimar”. Revoluţia l-a găsit în zoona Bistriţei, dar de Crăciun, părvenii au venit şi l-au luat acasă. Ştiau ei foarte bine de ce... De atunci, a ieşit de fiecare dată în primul tur.

“În anii 90, Parva avea un singur telefon, electricitate era doar în mijlocul satului. Drumurile erau aşa cum erau. Acum, avem şi telefonie digitală şi mobilă, reţele de apă, canalizare, drumuri asfaltate prin diverse programe, cu fonduri europene sau guvernamentale. Avem o bază sportivă nouă, cu nocturnă. Ce mai, comuna are de toate, este o comună ca în Europa”, ne-a povestit primarul Parvei.

“Aceşti 20 de ani au fost şi uşori şi grei, şi cu bucurii şi cu necazuri. Sunt mulţumit că am venit acasă şi am făcut lucruri bune pentru satul meu, de-a lungul timpului”, spune Gheorghe Stelian.

Pentru mai departe, dacă bunul Dumnezeu îi va da sănătate, se poate gândi la o nouă candidatură. Până la alegeri, revenind la cele sfinte, părvenii, primarul şi preotul Florin Nalaţi au de clădit o nouă biserică pentru a mulţumi Celui de Sus pentru tot ce au primit în aceşti ani.

Vasile Găurean (Galaţii Bistriţei): Pe mine m-a convins să fiu primar actualul preşedinte al Curţii Constituţionale

Inginer zootehnist şi preşedinte de CAP la Herina. Aşa l-au prins evenimentele din 1989. Bine, l-ar fi putut găsi primar, pentru că a fost ales în ’89, dar după cinci luni şi-a dat demisia.

„Pe mine m-a făcut primar actualul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean. Dl. Zegrean a insistat, a venit la ferma din Herina şi a încercat să mă convingă”, îşi aminteşte Vasile Găurean. După aceea, totul a fost de la sine, a candidat la fiecare patru ani, şi a câştigat din primul tur cu 80%. „Am intrat şaten pentru prima dată în primărie, după al doilea mandat am albit”, ne-a spus primarul din Galaţii Bistriţei, aflat la al cincilea mandat.

„E aproape o viaţă de om de când sunt primar. Primele două mandate au fost mai grele, pentru că atunci au fost şi problemele de fond funciar. Galaţii Bistriţei a fost prima comună din zona cooperativizată care a încheiat aplicarea acestor legi funciare. (…) Marea realizare este alimentarea cu apă din cele cinci localităţi. Fără laudă, dar dacă nu era Vasile Găurean, Zaig Eckehardt de la Teaca şi Gheorghe Marinescu, noi nu aveam apă”, susţine Vasile Găurean.

Mai nou, unii colegi primari de pe la Putere, dar şi deputatul Ioan Oltean, îi arătau primarului Găurean cum stă treaba cu proiectele. „Şi eu am proiect pe Măsura 322, pentru parcuri, pentru trotuare, pentru asfaltarea drumului spre Tonciu. Degeaba, nu au fost acceptate. Acum este unul aprobat pe Măsura 125”, menţionează edilul din Galaţi. Proiecte sunt multe şi pentru viitor, de ce nu pentru al şaselea mandat.

Nicolae Bodiu (Rebrişoara): Trecut-au anii, dar nu au trecut degeaba…

Maistru mecanic, instructor la şcoala din Rebrişoara. Asta era Nicolae Bodiu înainte de a candida ca primar. În Rebrişoara s-a născut, a crescut şi a muncit tot timpul. Ceva genă de primar avea prin sânge. Un unchi de-al său fusese primar în primii ani ai comunismului. Mai avea ceva, harul de a vorbi cu oamenii, de a fi alături de ei. Aşa i-a şi convins. Bine, imediat după Revoluţie, consătenii i-a fost pus tricolorul pe mână.

„Am stat atunci numai trei săptămâni. Am candidat ca independent în ’92, apoi în ‘94 am devenit membru PD, până în 2000. Trecut-au anii, dar nu au trecut degeaba. Atunci era mai bine, eram şi mai tânăr. Întotdeauna am fost cotat ca om bun la suflet şi de ispravă”, ne-a spus Nicolae Bodiu.

După 20 ani, rămâne ceva în urmă. “Un pod peste Someş, un drum spre Podirei, un dispensar nou, o şcoală cu clasele I-IV ridicată din temelii, un cămun cultural, un sediu pentru primărie, şcolile puse la punct. Cea mai mare realizare este totuşi reţeaua de apă şi canalizare, de peste 14 kilometri, care a costat peste 100 miliarde lei vechi”, adaugă Nicolea Bodiu.

“M-am străduit cu bani mulţi, puţini, să administrez comuna, iar oamenii să nu aibă de suferit din această pricină. Dacă nu am putut ajuta un om, măcar un sfat bun i-am dat. Mi-a plăcut să fiu în mijlocul oamenilor, de la nunţi, botezuri până la înmormântări. Oricum, mi-am făcut munca din plăcere”, aşa descrie Nicolae Bodiu, în câteva cuvinte, 20 de ani de viaţă la Primărie şi ce va urma.

Iosif Gabor (Milaş): La început, după două luni mi-am dat demisia, dar oamenii m-au adus înapoi

Iosif Gabor este profesor de biologie şi a fost în anii ’80 director adjunct şi director coordonator la şcoala din Milaş. În 27 decembrie 1989, oamenii din comună, în acele adunări generale, l-au pus primar.

„După două luni, mi-am dat demisia, iar după o altă săptămână, oamenii m-au dus înapoi. Pe vremea aceea, toată lumea credea că are drepturi nu şi obligaţii. La Milaş erau trei CAP-uri, noaptea se furau oile, caii, viţeii. A fost greu. După aceea, au venit legile fondului funciar, dar din fericire nu au fost probleme, nu am avut procese. Pe parcurs, ne-am intrat în ritm”, îşi aminteşte primarul Gabor.

În 9 februarie a avut prima confruntare electorală, iar de atunci a ieşit de fiecare dată, în primul tur, cu peste 76%. „Nu am avut un contracandidat puternic”, spune modest primarul din Milaş. „Ce am făcut pentru oameni, am făcut şi pentru mine. Ce am făcut pentru mine, am făcut şi pentru oameni”, adaugă el.

„Milaş este o comună cu 1300 locuitori. Este prima localitate din Bistriţa-Năsăud care a avut gaz după Revoluţie. Bineînţeles, pe banii oamenilor, că aşa era atunci. Avem apă, canalizarea e aproape gata, nu sunt investiţii de ici de acolo. Acum, prin măsura 322 realizăm căminul cultural, grădiniţa şi vor fi asfaltaţi 7,5 kilometri de drum. Avem şi un proiect de extindere a sistemului de alimentare cu apă de la Orosfaia”, explică Iosif Gabor din proiectele trecute şi viitoare.

Aşadar, 20 de ani de muncă, fără să-i luăm în calcul pe cei dinainte. „Normal, au fost şi multe satisfacţii. Din patru în patru ani, fără pic de campanie electorală, să vezi că oamenii îţi dau din nou girul!”, spune primarul celor din Milaşului.

Comentarii

09/02/12 10:35
Vizitator

Domnul Bodiu, si-a pastrat mandatul intrun mod destul de SUSPECT!!!!!!!!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]