La noi

Pe Someș, în amonte (1)

Voi face referiri la câteva cărți extrafictive, nu în funcție de anul apariției lor editoriale, ci după un simplu criteriu topografic. Dar ele se leagă prin același mobil al elaborării lor: timpul și colectivitatea.
Reteag. În anul acesta (2015), Laura Goia scoate la Editura Școala Ardeleană Cluj-Napoca volumul „Ion Pop Reteganul. Bibliografie”. Efortul autoarei se vrea o exhaustivă înregistrare a lucrărilor de autor și culegeri ale „protagonistului”, referințe critice în volume, periodice, pe bloguri etc. bibliografii; tomul inserează documentele consultate și se încheie cu anexe. În autobiografia din 1887 (publicată în „Convorbiri pedagogice”) cărturarul de la Reteag afirmă: „Nația, neamul trebuie luminat/e/”. E un deziderat pe care cercetătoarea de acum și l-a asumat pilduitor.
Beclean. În 2002 Aurel Podaru dă tiparului (Editura Aletheia, Bistrița) „Clubul Saeculum în 21 de ipostaze”. Într-o prefață poetică Ion Radu Zăgreanu notează despre participanți: „Niște romantici, care cred că de la ei o să plece multe corăbii încărcate cu speranță.”
La un altfel de Saeculum se referă antologia scriitorilor și artiștilor plastici saeculiști, realizată de Cornel Cotuțiu: „Saeculum, dincolo de nostalgii” (Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2006). Propozițiile interogative de pe coperta a IV-a le transcriu în formă enunțiativă, ele conturând oarecum un fel de portret sentimental. Saeculum nu a fost doar un cenaclu literar-artistic. A fost o stare de spirit inconfundabilă, un fenomen cultural într-un climat acum revolut, o ritmică manifestare a nevoii de exigență și prietenie în febra germinativă a actului artistic.
Tot în 2006 ieșea de sub tipar, la aceeași editură, „Nexus, editorial al școlilor din Beclean”. Din pagina de titlu cititorul se edifică asupra conținutului: biografii, aprecieri critice, pagini publicate sau inedite, „o carte gândită și alcătuită de Cornel Cotuțiu, ajutat de Aurel Podaru.” Se adună aici autori de carte trecuți prin școlile Becleanului, din vechime și până azi. Ei sunt învățători și profesori, universitari, ingineri, funcționari, preoți, ziariști, cercetători, artiști plastici. Sunt pagini cu/despre „fapte și oameni care, adunați sub un orizont al posterității, pot lumina o fațetă neașteptată a unei colectivități, a unei lumi” – se spune în „Cuvânt prevenitor”.
Năsăud. În 2009 Adrian Onofreiu și Viorel Rus îngrijesc o ediție de documente „Personalități din granița năsăudeană” (Editura Argonaut, Cluj-Napoca). Autorii își motivează demersul, la un moment dat, astfel: „Perioada existenței districtului a reprezentat /…/ resuscitarea spiritului graniței militare, în care se defineau noi traiecte de evoluție pentru viitor. Apelul la trecut devenea argument suprem, condiție a instituționalizării noii forme administrative, în care populația de aici producea dovada capacității sale de autoconducere și autoguvernare.”
Peste patru ani (2013) se remarcă impresionanta monografie a Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud, an în care se împlineau 150 de ani „de istorie” (1863-2013), lucrare coordonată de directorul colegiului, prof. Alexandru Dorel Coc (Editura Napoca Star). Dr. Teodor Tanco, își încheie pe bună dreptate prefața cu aprecierea că această instituție confirmă maxima lui Seneca: „ Nu învățăm pentru școală, ci pentru viață.”
Împlinirea a 25 de ani de la revigorarea Astrei năsăudene moderne, îl determină pe eminentul profesor Ioan Seni să dea tiparului volumul monografic „Astra năsăudeană rediviva. 25 de ani” (Editura Napoca Star, 2015), cuprinzând peste 450 de pagini de documente despre astriștii de aici și faptele lor. Folosul acestui prim volum ? Președintele Asociațiunii crede că: ”Toate acestea și multe altele se pot constitui într-un bun câștigat, tipărit și editat, care să rămână ca model de implicare a generațiilor viitoare de tineri, și care, prin realismul lor să demonstreze că se poate și că este util și benefic a te implica în dezideratele interesului național.”

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]