Astra, la 150 ani de activitate

Pe urmele lui Eminescu la Odesa (II)

Aşa cum arătam şi în numărul trecut al ziarului nostru din data de 4-5 iunie a.c., membrii astrişti constituiţi în delegaţii ale judeţelor Sibiu, Covasna, Harghita, Piatra Neamţ, Botoşani, Vatra Dornei, Bistriţa-Năsăud, Bârlad, cărora li s-au adăugat fraţi de-ai lor din Republica Moldova şi Ucraina, s-au aflat timp de câteva zile, din 27 mai a.c. până în 2 iunie a.c., pe urmele marelui poet Mihai Eminescu, acolo unde prezenţa marelui poet a putut fi simbolic reconstituită prin depunerea unor coroane de flori la bustul său existent sau proaspăt ridicat prin contribuţia demersurilor făcute de Asociaţiunea Astra în colaborare cu organele locale ale puterii din localităţile respective. Depunerea coroanelor de flori, prelegerile susţinute, spectacolele artistice care au avut loc au subliniat trăinicia sentimentelor patriotice ce ne leagă pe toţi românii indiferent în ce ţară trăim, hotărârea fermă de a păstra tradiţiile noastre moştenite de la strămoşi.

Deschiderea festivă a „Deniilor eminesciene”, ajunsă la cea de-a XVII-a ediţie, a avut loc la Muzeul „M. Eminescu” din Iaşi, unde în cadrul unui simpozion s-a vorbit despre Eminescu între tradiţie şi modernitate (conf. univ. dr. Doru Scărlătescu), a doua modernizare a României (conf. univ. dr. Mihai Dorin), expuneri care au pus accentul pe mereu înnoitoarea operă eminesciană, pe importanţa care a avut-o Iaşul asupra formării sale intelectuale, pe noul climat de dezvoltare şi împlinire culturală din România. Cercetătorul Victor Durnea a insistat asupra conferinţelor Astra susţinute de-a lungul timpului, concluzionând că această mişcare culturală, prin cei nouă membri fondatori, a ajuns în scurt timp să aibă un statut bine gândit şi legiferat, iar în anul 1868 să pună în funcţiune prima tipografie în care avea să apară revista „Transilvania”. Lucrările simpozionului au fost deschise de doamna Areta Moşu, preşedinta Despărţământului „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, care a salutat sosirea tuturor delegaţiilor şi a prezentat programul. În încheierea prelegerilor s-a susţinut un spectacol cultural-artistic la realizarea căruia şi-a adus contribuţia actorul Petrică Ciubotariu (recital), Alla Petrichei, Loredana Apetrei şi Ştefan Oprea (trio de coarde) ş.a., şi a fost lansată „Revista română” nr. 2/2011, care se doreşte a fi organul de presă al românilor de pretutindeni. Ea se deschide cu un editorial semnat de cunoscutul istoric Alexandru Zub. Cercetătorul Gh. M. Moldoveanu descrie istoria ţinutului Herta, iar Diana Vrabie se opreşte asupra personalităţii lui Eminescu, dar văzut nu „ca nu un mit încremenit într-o admiraţie festivistă, consfinţit canonic şi îngropat în trecut” ci „un mit viu, nu o mistificare!.

(Va urma)

Gavril Moldovan

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]