Pe urmele lui Eminescu la Odesa (III)

După deschiderea festivă a celei de-a XVII-a ediţii a „Deniilor eminesciene” relatată în numărul trecut al ziarului nostru, delegaţiile de astrişti s-au deplasat în Republica Moldova, mai precis în raionul Căuşeni, o localitate cu marea majoritate a locuitorilor de origine română. Aici au fost bine primiţi de către localnici, mulţi dintre ei având şi cetăţenia română. Cu câţiva ani în urmă, aici exista un bust al poetului Mihai Eminescu, dar a fost înlăturat de pe soclu de către persoane răuvoitoare. Prin efortul conjugat însă al oficialităţilor locale din raionul Căuşeni, preşedintelui Consiliului raional, Ionel Ciontoloi, Primăriei Tănătari, primar Valeriu Mungiu, şi nu în ultimul rând al Primăriei Ursoaia, primar Dumitru Oxani, dar şi cu sprijinul conducerii Astrei (de menţionat că la Ursoaia fiinţează o asociaţiune ASTRA care a împlinit zece ani de activitate), a fost ridicat un nou bust al poetului la temelia căruia au fost depuse cu această ocazie coroane de flori. Prin astfel de iniţiative culturale se întăreşte ideea că românii ori în ce parte ar trăi sunt uniţi prin personalităţile lor, prin acei bărbaţi iluştri care au trăit şi lucrat pentru popor, pentru naţiune. Eminescu este o asemenea personalitate, un simbol al românismului universal. În încheierea festivităţilor, ansamblul folcloric „Lozneanca” din Botoşani a susţinut un spectacol de cântece şi dansuri mult apreciat de localnicii din Tănătari, localitate, cum am mai spus, din raionul Căuşeni. La Tănătari oaspeţii au rămas o noapte fiind cazaţi la diferiţi săteni care i-au primit după tradiţionala ospitalitate moldovenească. Din itinerariul membrilor Astrei n-au lipsit vizitarea Mănăstirii „Marta şi Maria” a bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Căuşeni, bucurându-se de explicaţiile ghidului, doamna Maria Bodnarenco, de la care aflăm că această străveche construcţie a fost o perioadă sălaş tătăresc şi are o vechime de 550 ani. Deoarece Casa memorială „Alexei Mateevici” din satul Zaim nu se afla prea departe, întregul alai a ţinut neapărat să-l salute pe nemuritorul autor al frumoasei poezii „Limba noastră”, care a devenit Imnul de stat al Republicii Moldova. Aici, domnul Ion Găină, muzeograful Casei memoriale, el însuşi un distins poet, ni se adresează cu cuvintele „dragi fraţi”. Aflăm că de fapt Alexei Mateevici s-a născut în satul Căinari unde, de asemenea, există o casă memorială, dar părinţii s-au mutat la Zaim (Căuşeni), muzeul de aici fiind bine înzestrat cu tot ceea ce un asemenea locaş poate păstra spre aducere aminte. În faţa casei domină spaţiul statuia lui Alexei Mateevici, cu mâna dreaptă la inimă, apoi clopotul din curte pe care suntem invitaţi să-l atingem pentru a comemora, printr-o sonoritate de bronz, spiritul locului, clopotniţa copilăriei etc. În interiorul casei există o bogată expoziţie. Se păstrează chiar tricolorul cu care locuitorii din Zaim au fost prezenţi la Marea Adunare de la Chişinău, când s-a hotărât unirea Basarabiei cu România, cărţi de rugăciuni, o pianină, vase, portrete şi fotografii de familie.

(Va urma)

G. Moldovan