Pelerinajul tradiţional greco-catolic la Nicula

Ion Radu Zăgreanu

Un pelerinaj la Mănăstirea Nicula ar trebui să înceapă printr-o lecţie de istorie, pentru a se spune adevărul despre această mănăstire, adevăr falsificat în perioada comunismului, şi din păcate, falsificarea lui, se perpetuează şi în prezent.
Mănăstirea Nicula este simbolul greco-catolicismului ardelean, sanctuar marian recunoscut de către Vatican. La 19 octombrie 1928, Papa Pius al XI-lea a emis un Document pontifical prin care se acordă indulgenţă plenară tuturor acelora care ,,cu adevărată părere de rău pentru păcatele lor, mărturisindu-se şi cuminecându-se, vor cerceta cu evlavie Biserica Sf. Mănăstiri de la Nicula, din Dieceza românească a Gherlei”, a inclus-o astfel în circuitul marilor sanctuare mariane din lume: Lourdes, Fatima, Loretto, Maria-Pocs, Czestochowa , Medjugorje etc.
În broşura pe care tinerii parohiei ,,Sfântu Iosif” din Gherla au pus-o la dispoziţia credincioşilor veniţi, miercuri 14 august 2013, la tradiţionalul pelerinaj, sunt expuse datele esenţiale ale pelerinajelor la Mănăstirea Nicula. Citez: ,,Tradiţia pelerinajului greco-catolic la Nicula a început în secolul al XVIII-lea, prin grija Episcopilor de pioasă amintire, Episcopul Ioan Vancea de Buteasa, mai târziu Mitropolit al Blajului şi Episcopul Mihail Pavel, cei care, între anii 1875-1879, au înălţat biserica de zid de la Nicula, tocmai pentru că pelerinii nu mai încăpeau în biserica mică, tradiţie apoi continuată în timpul de glorie al Cardinalului Iuliu Hossu, cel care fondează la Nicula o comunitate monastică, la 22 august 1936. Nicula era un loc de pelerinaj sporadic, pelerinii veneau şi plecau, până când Călugării Ordinului Sfântului Vasile cel Mare au fost primii care au avut comunitate stabilă la Nicula. Aceasta însă numai până în anul 1948, când a fost ultimul pelerinaj oficial al Bisericii Greco-Catolice la Mănăstirea Nicula.. După câteva luni călugării greco-catolici au fost împrăştiaţi, o parte dintre ei au fost duşi la Gherla şi aruncaţi în închisoare, unde, în 1958 a murit ultimul Egumen al Mănăstirii Nicula, Pr. Leon Man.
Sunt realităţi dureroase pornind de la care, Ierarhii, preoţii şi credincioşii Bisericii Greco-Catolice nu încetează să se roage Bunului Dumnezeu ca, la timpul rânduit, să poată celebra Sfânta Liturghie în biserica de zid a Mănăstirii Nicula, sfânt locaş în care au fost hirotoniţi mulţi preoţi greco-catolici şi în care, începând din anul 1936, mai mulţi călugări şi-au depus voturile”.
Nimic din sumarele date prezentate mai sus, nu am aflat în pliantul ,,Sfânta Mănăstire Adormirea Maicii Domnului Nicula, editat de Arhim. Andrei Coroianu, Stareţul Sfintei Mănăstiri Nicula. Să nu aminteşti că această mănăstire aparţine greco-catolicilor, că ea a fost construită de aceştia, este o grosolană falsificare a istoriei. Se merge pe principiul leninisto-stalinist conform căruia prin repetare un neadevăr se impune până la urmă ca ceva adevărat.
Deşi există mai multe decrete prezidenţiale de oprire a oricăror construcţii în cadrul mănăstirii, aceasta fiind revendicată de Biserica Greco-Catolică, căreia îi aparţine de drept, se continuă mari edificări, iar conducerea statului român se face că nu vede încălcarea legii.
Acum 19 ani a fost reluată tradiţia pelerinajelor greco-catolice la Nicula. Şi în anul acesta s-a plecat, miercuri, 14 august, ora 16, în pelerinaj, de la Capela ,,Sfântu Iosif” din Gherla până la biserica greco-catolică din satul Nicula.
Înainte de pornire, PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul Diecezei de Cluj-Gherla a explicat pelerinilor semnificaţia pelerinajului, ca simbol al trecerii noastre pe acest pământ, al penitenţei, al luptei împotriva comodităţii, scopul lui fiind ,,ajungerea noastră în Nicula cerească”. S-au intonat, pe parcursul pelerinajului, cântece mariane, s-a rostit un Rozariu. S-a făcut o scurtă oprire în faţa catedralei greco-catolice din Gherla, neretrocedată încă, pe poarta căruia se lăfăia un lacăt într-o poziţie diagonală. În incinta ei îşi dorm somnul de veci doi episcopi greco-catolici: Ioan Sabo şi Vasile Hossu. S-a trecut pe lângă locul de la Cărămidărie, unde se află mormântul Episcopului Alexandru Rusu, mort în închisoarea din Gherla în 1963.
Nicula ne-a primit cu obişnuitele ei ,,gesturi”: găleţi cu apă pentru pelerini, la porţile sătenilor, cu struţuri de busuioc, cu pruni care se rupeau sub greutatea rodului. Satul mirosea edenic. Spre centrul lui au apărut obişnuitele ,,şetre”, cu de toate.
Pelerinii, în frunte cu PS Florentin Crihălmenu au fost întâmpinaţi la biserica din sat de către preotul paroh Sălăgean Alin Patriciu, de primarul comunei Fizeşul Gherlei.
A urmat programul stabilit: vecernia, apoi un cuvânt de învăţătură al PS Florentin Crihălmeanu. Acesta a reluat semnificaţia pelerinajului la Nicula, ca o continuare a unei tradiţii, ca un gest de cinstire a memoriei înaintaşilor, ţelul final fiind ,,intrarea noastră prin poarta mântuirii”. S-a continuat cu Paraclisul Maicii Domnului, cu Litania Lauretană, Rozariu, Adoraţie Euharistică, Liturghia, predici despre semnificaţia marii sărbători religioase din 15 august.
După ce preoţii s-au retras, credincioşii au luat iniţiativa şi au continuat programul spiritual . S-au interpretat cântece mariane, s-a rostit rozariul şi diverse rugăciuni.
Când a început să se facă de ziuă, m-am îndreptat spre Mânăstirea de sus. Vechea biserică greco-catolică de-abia se mai vede, de departe. În spatele ei s-a înălţat o uriaşă biserică, ,,un mastodont” care într-o noapte va spulbera amintirea ultimei dovezi a greco-catolicismului la Mănăstirea din Nicula. Fostele chilii ale călugărilor greco-catolici sunt lăsate în părăsire spre o iminentă prăbuşire. Nu puteam să nu îmi aduc aminte de cuvintele Episcopuli Iuliu Hossu rostite în 15 august 1948, la ultimul pelerinaj greco- catolic la Nicula, retrăiam durerea care apăsa sufletul său, marele prelat, intuind calvarul Bisericii sale: ,,Dar însetaţi de lumină, de pace şi de viaţă au alergat din toate părţile, din mari depărtări, bunii şi scumpii credincioşi, învingând toate greutăţile, cu zecile de mii totdeauna, an de an, iar în acest an (1948) ca niciodată, atingând până la vreo 50000” ( Iuliu Hossu-,,Credinţa noastră este viaţa noastră”, Editura ,,Viaţa creştină”, 2003).
A doua zi, în 15 august, credincioşii greco-catolici, au asistat la rugăciunile de dimineaţă, urmate de sfinţirea apei şi a obiectelor de cult cumpărate de pelerini. Momentul central l-a constituit Liturghia Arhierească, desfăşurată în prezenţa PS Florentin Crihălmeanu. L-am întâlnit acolo şi pe ziaristul Claudiu Pădureanu, de la ,,România liberă”, autor al unui interesant şi adevărat reportaj despre sărbătoarea de la Nicula ( ,,Creco-catolicii încep pelerinajul de la Nicula” -,,România liberă”, 14 august. 2013).
PS Florentin Crihălmeanu şi-a început predica rostind versurile cunoscutului cântec marian: ,,Nu lăsa Măicuţă să pierim pe cale”, cântare având ca autor pe călugării greco-catolici bazilitani. A explicat de ce suntem aici şi nu ,,acolo sus”, de ce avem dreptul să fim aici, deşi unii ne consideră ,,un ghimpe” în calea afluirii pelerinilor spre ,,sus”, spre Mănăstire. S-a explicitat semnificaţia acestei mari sărbători religioase, i-a îndemnat pe credincioşi să mediteze asupra vieţii lor spirituale, luând ca model pe Fecioara Maria, să îşi retrăiască identitatea greco-catolică. Tot în cadrul Liturghiei diaconul Oltean Nicolae, născut în Cluj-Napoca a fost hirotonit preot pentru parohia Floreşti III.
Fiind în Anul Credinţei şi Papa Francisc a împuternicit acordarea Indulgenţei Plenare şi în acest loc, PS Florentin Crihălmeanu a rostit această Indulgenţă Plenară, valabilă pentru credincioşii care s-au mărturisit şi cuminecat.
Tânărul preot a mulţumit celor care l-au ajutat să devină un slujitor al lui Dumnezeu. Preotul paroh Sălăgean Alin Patriciu a mulţumit pelerinilor, autorităţilor locale, PS Florentin Crihălmeanu, i-a rugat pe cei de faţă să se roage pentru dificila misiune pe care o are el aici la Nicula.
PS Florentin i-a dăruit preotului paroh o cruce, iar soţiei acestui, un rozariu, ,,arme” prin intermediul cărora vor birui toate piedicile.
S-a rostit rugăciune de beatificare a episcopilor greco-catolici, morţi în faimă de martir, s-a reluat Litania Lauretană.
Credincioşii au fost invitaţi de preotul paroh să revină şi la anul când se vor împlini douăzeci de ani de la reluarea pelerinajelor greco-catolice la Nicula.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]