Percheziţii în Bistriţa-Năsăud şi alte 25 judeţe, la suspecţi de evaziune fiscală

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Târgu Mureş, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O Târgu Mureş, efectuează un număr de 166 de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi în 26 de judeţe, la locuinţele unor învinuiţi, la sediile a 112 societăţi comerciale precum şi la sediile unei societăţi de asigurări, în cadrul unei acţiuni de amploare, vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

Percheziţiile domiciliare sunt efectuate în judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa - Năsăud, Brăila, Bihor, Caraş, Cluj, Constanţa, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mureş, Maramureş, Neamţ, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea. Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul IGPR - DCCO şi Jandarmeriei Române. Suportul tehnic şi informativ a fost asigurat de către SRI.

La sediul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Târgu Mureş vor fi audiate 44 de persoane, urmând ca după finalizarea audierilor faţă de învinuiţi să fie dispuse măsurile legale în cauză.
***
“Procurorii D.I.I.C.O.T. efectuează cercetări faţă de persoane cu atribuţii de conducere şi angajaţi în cadrul unei societăţi de asigurări, precum şi faţă de reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, care sunt suspectate că au constituit un grup infracţional organizat, în scopul obţinerii unor importante beneficii financiare în modalitatea sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor aferente unor drepturi salariale”, se arată în comunicatul DIICOT.

Din probele administrate în cauză rezultă suspiciunea că modul de operare este unul inedit, constând în acordarea disimulată a unei părţi din drepturile salariale lunare, iniţial prin încheierea de către angajator a unei poliţe formale de asigurare de viaţă colectivă cu operatorul de asigurări, achitarea contravalorii poliţelor de asigurare de către angajator, respectiv a primelor lunare aferente clauzei EB (economisire-beneficii), urmate imediat, în cursul aceleiaşi zile sau în ziua următoare, de „răscumpărarea clauzei suplimentare” şi, implicit, plata cuantumului primelor de asigurare de către asigurător direct în conturile angajaţilor – beneficiarii de fapt ai respectivelor contracte de asigurare, care primeau aceste plăţi ca fiind parte din veniturile salariale.

După reţinerea unui comision de aproximativ 10% din valoarea primei, primele de asigurare erau returnate în conturile angajaţilor, cu o frecvenţă lunară, sub formă de răscumpărare, aceasta reprezentând în fapt o formă mascată de plată a drepturilor salariale, şi în acelaşi timp o modalitate de sustragere de la plata contribuţiilor aferente salariilor acordate. Astfel, prin această metodă, salariaţii primeau o parte din indemnizaţia lunară cu eludarea plăţii taxelor aferente acestor drepturi salariale, costul pentru angajator reprezentându-l doar comisionul de 10% către asigurator.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la suma de 6 milioane de Euro, aferentă unei activităţii infracţionale desfăşurate pe o perioadă de 7 luni, perioada de săvârşire a infracţiunilor fiind mult mai mare, respectiv din 2009 la zi.