La noi

Performanță revuistică la Maieru

Cunoașteți vreo publicație de cultură care apare în mediul rural, fără întrerupere, de 20 de ani ? Și sprijinită financiar doar de consiliul comunal ? Deocamdată, cunosc una singură în România, apare la Maieru, iar titlul ei este un vădit (și neîntrerupt) omagiu adus lui Liviu Rebreanu: „Cuibul visurilor”. O prezint cu emoție acum, la ieșirea în lumea românească a nr. 3/ luna mai 2015. Apărută în 1996, la inițiativa marelui cărturar Sever Ursa (actualmente, directorul fondator ale revistei), ea însumează 114 numere (format A3).
Colectivul redacțional (redactor-șef – scriitorul Icu Crăciun) este alcătuit din intelectuali care, dincolo de profesia prestată, pot acoperi un raft întreg de bibliotecă cu propriile lor cărți. Dat fiind anvergura națională, revista beneficiază, deopotrivă, de colaboratori notorii din țară și de peste hotare (Germania, SUA).
Recentul număr este dedicat unei personalități de excepție din partea locului: Augustin Partenie, trecut de curând la cele veșnice. Împiedicat de regimul comunist să fie preot greco-catolic (profesie pentru care se pregătise), a devenit un devotat și iubit oficiant sanitar, apoi, în acești ani postdecembriști , a putut, în sfârșit, să oficieze în biserică. Meritele sale au fot răsplătite în țară prin Diploma Omagială „Cardinal Iuliu Hosu”, apoi, a primit din partea Papei Francisc medalia pontificală „Pro Ecclesia et Pontifice”, cu titlul onorific de prelat papal.
Alte texte, dedicate lui, care acoperă două-treimi din spațiul publicației, sunt semnate de Viluț Cărbune, Iosif Longin (o vastă evocare, cu tentă prozastică, „Augustin Partenie: „Sanitarul” și „Preotul”); tentă evocatoare au și cele semnate de Damaschin-Pop Buia, iar Iacob Naroș este patetic, impresionant încă din titlul articolului său: „De la halatul alb vindecător, la sfintele straie preoțești sau lungul drum al lui Augustin Partenie, prin cuvânt și apostolat, spre mântuire”.
Cele 8 pagini ale revistei mai cuprind și texte din domeniul sportului (prof. Liviu Ursa), al rebreanologiei (Iacob Naroș), al justiției (judecător dr. Lucian Săndel Macovei, de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României), al ornitologiei (Ilie Hoza).
O parte dintre semnatarii materialelor este cuprinsă și în caseta redacțională, din colectivul căreia mai fac parte Mircea Prahase și Alexandru Rațiu. O situare aparte în acest context o are dr. Lazăr Ureche, al cărui nume este cules în chenar negru; el, chiar dacă nu mai există pe această lume, pentru foștii lui colegi Lazăr Ureche este prezent, catalizator, în sufletele lor.
Cât privește pasiunea editării revistei, satisfacția orgolioasă de „a fi fruncea”, sunt aspecte despre care va fi potrivit să se vorbească la un jubileu.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]