Petru Rareş şi bistriţenii – seminar de istorie, cu participarea preşedintelui Consiliului Judeţean , Emil Radu Moldovan, şi a Mitropolitului Andrei !

În organizarea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, a Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, a Protopopiatului Ortodox Român Bistriţa, a Bibliotecii Judeţene „G. Coşbuc” Bistriţa, la Casa Germană (Casa Argintarului) marţi, 17 noiembrie 2015, a avut loc un Seminar de istorie cu tema „Petru Rareş şi bistriţenii”.

Moderatorul şi iniţiatorul evenimentului cultural a fost prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, directorului Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa. La seminar au fost prezenţi prefectul judeţului, Ioan Ţintean, şi subprefectul Ovidiu Frenţ.

Seminarul a fost deschis printr-un cuvânt de salut şi de întâmpinare al preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan.

A urmat apoi la cuvânt ÎPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei Andreicuţ, care a făcut un excurs despre influenţa domnitorilor moldoveni – Ştefan cel Mare şi Petru Rareş – asupra mănăstirilor şi bisericilor din nordul Transilvaniei, cu referire la posesiunile lor – Cetatea Ciceului – unde s-a pus piatra de temelie la Mănăstirea „Petru Rareş Vodă”, de curând şi Cetatea de Baltă, apoi s-a referit la influenţa răsăriteană şi la apartenenţa Episcopiei Vadului şi apoi a Feleacului de Mitropolia Moldovei, a Sucevei în special. A sugerat preasfinţia sa ca scriitorul, ministrul Culturii din noul Guvern al României, alături de autorităţile administrative, culturale, să găsească resurse pentru reabilitarea Cetăţii Ciceului, astfel cum a văzut domnia sa că s-a petrecut în Moldova cu Cetatea Neamţului! De asemenea, a comunicat asistenţei dorinţa soţiei sculptorului bustului lui Petru Rareş, mutat din Bistriţa la un liceu din Beclean, ca aceasta să revină din nou în Bistriţa, iar o altă lucrare sculpturală să fie realizată pentru mănăstirea de la Cetatea Ciceului.

Preşedintele CJ BN, Emil Radu Moldovan, a promis că aceste lucruri se vor realiza, astfel că în 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, aceste locaţii povestind istoria poporului român să fie reabilitate, tot domnia sa, propunând ca la numele Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului să fie adăugată şi Bistriţa spre a respecta adevărul istoric, propunere aplaudată îndelung de asistenţă.

Excursuri academice au susţinut academicianul istoric Ioan Aurel Pop – rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, precum şi preşedintele Senatului UBB – pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă – decanul Facultăţii de Teologie din Cluj-Napoca.

În finalul seminarului au avut două intervenţii – istoricul dr. Corneliu Gaiu, de la Complexul Muzeaul BN, şi părintele prof. Nicolae Feier, din Bistriţa – despre influenţa meşterilor bistriţeni asupra arhitecturii bisericeşti din Moldova şi despre metode istorice şi lingvistice de a descifra istoria credinţelor religioase a românilor din Transilvania!

Concluzia seminarului de istorie, binevenit, necesar şi educaţional a fost făcut de prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, cităm: „Domnii moldoveni, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, nu au venit în Transilvania doar ca nişte cuceritori războinici, cum susţin unele teze istorice, ci mai degrabă ca nişte proprietari şi însămânţători de şcoală, de cultură, de credinţă ortodoxă, de tradiţie şi spiritualitate românească!”.