Poezia cu aripi

Volumul „Se naşte ceva” al scriitorului Dorel Cosma a ajuns la ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, apărută la Editura Dacia XXI, în colecţia „Poeţi contemporani”.
Volumul de versuri dedicat primului nepot, Aian Cosma, surprinde prin versul oglindit într-un portret al socialului, în care poetul dezvăluie, în atelierul de creaţie, acumulările de energii pozitive: „Ar trebui să căutăm/ În scoarţa gândurilor/ Acel cuvânt ce ţine echilibrul”. Cartea este una a destinului, în care timpul capătă alte conotaţii: „Mă ascund într-un poem/ Cu o senzaţie/ Ce aminteşte absenţa/…/ Timpul cască fericit”.
Cartea este precum un foşnet al literelor care sunt chemate întru desluşirea tainelor naturii: „Chemarea vântului seamănă/ Neîncrederea/ Spaima/ Liniştea/ În pajiştea cerului/ Cine va răspunde la/ Gândul îndreptat să caute/ Cu setea de dreptate/ De nelinişte,/ De adevăr/ Nu suntem singuri”. Pe acest drum al creaţiei, versul liber îl face pe poet să-şi spună fiecare gând, care vine să întregească atmosfera inedită: „Pentru o clipă/ te lasă să crezi liber/ Chiar să sfidezi/ Să ignori/…/ Şi tu pluteşti/ În adevărul cotidian/ Simplu – eşti doar un om”.
Poetul, aflat deasupra lumii cărţii, îşi ghidează sentimentele, trăirile în: „Vers elevat/ Cu flori în gândiri/ Pe mâini şi pe chipuri/ Vezi pierdut/ Pe drumul de elogiu şi graţie/ Pentru plăcerea intelectului pur”. Amintirile răscolesc, fiind aşezate prin cuvinte la piatra de temelie a monumentului eternităţii: „Sunt versurile dense/ Ce plutesc/ Peste sufletul frământat”. Atunci când timpul vorbeşte în poezia lui Dorel Cosma: „Parfumul florilor de câmp/ Trimise spre lectură/ Păstrează etern esenţa primăverii”. Poetul nu are secrete faţă de cititori, dezvăluind reţeta propriului său destin: „Încerc să mă regăsesc/ În tot pământul/ Şi apa/ Care există sub cer/ În fiecare stea/ ce străluceşte pe boltă/ În fiecare spin al vieţii/ În fiecare picătură/ Care întregeşte timpul/ Mă regăsesc/ Sunt proprietarul meu”.
Cuvântul deghizat în regăsire devine, în carte, balsam pentru suflet, adăugând, pas cu pas, poezie cu poezie, un nou mod de a gândi viaţa. Acela al lucrurilor care se nasc din apa gândurilor care devine esenţă pentru viaţă.