Pomicultura din Bistriţa-Năsăud, încotro?

Ediţia din acest an a Zilei Fermierului, organizată de Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud – director Nuţiu Tabără, Camera Agricolă Judeţeană – director Daniel Frăsincar şi Consiliul Local şi Primăria comunei Dumitra – primar Gheorghe Bălăjan, a fost una de excepţie care a avut de toate. O ploaie curată care să aducă roade în agricultură, dezbateri pertinente pe probleme de strictă actualitate şi vizitarea unor ferme de elită din comuna Dumitra. Paternitatea acestei manifestări, care a trecut de mult graniţele judeţului, îi aparţine inginerului Vasile Tabără, cel care, la prima ediţie, şi-a prezentat, în localitatea Liviu Rebreanu, microferma, propunând atunci ca, de Sânziene fermierii să se întâlnească, să discute, să dezbată temele cu care se confruntă şi să propună soluţii.
La SCDP, în sala festivă, a avut loc prezentarea unor teme care privesc în principal pomicultura, judeţul Bistriţa-Năsăud fiind recunoscut, în trecut, ca un bazin pomicol cu mare potenţial productiv. Temele prezentate: „Zonarea pomiculturii în judeţ, în contextul reconversiei”, „SCDP Bistriţa, viitor Centru Regional de producere a materialului săditor pomicol certificat”, „Prezentarea lotului demonstrativ privind utilizarea pesticidelor SC Makhteshimagan, Israel” i-a avut ca autori pe ing. Ioan Platon, dr. ing. Ioan Zagrai, ing. Călin Baciu, au fost ilustrate cu prezentări power point. Dezbateri aprinse, uneori în contradictoriu, a iscat tema mesei rotunde „Pomicultura BN, încotro?” moderată de ing. Vasile Tabără, senior editor ziarul „Răsunetul”. Am reţinut câteva date care trebuie să dea de gândit celor care dirijează problemele pomiculturii. Astfel, bazinul pomicol al judeţului cuprinde, după unele statistici, 3365,51 ha faţă de în jur de 20.000 ha în 1990. Unii vorbitori au spus chiar că în judeţ, la ora actuală, există doar în jur de 1000 hectare, alte suprafeţe fiind în paragină, constituind focare de infecţie. Starea precară în care se află pomicultura judeţului se datorează, printre altele: fărâmiţării terenurilor, lipsei utilajelor specifice, politicii slabe a băncilor, valorificării necorespunzătoare a producţiei de fructe, lipsa formelor de asociere etc. În intervenţiile lor: Octavian Harşianu, Szilagyi Ioan, Traian Andron, Dumitru Mureşan, Aurel Onigaş, Ioan Platon, Ioan Zagrai, Costel Balaci, Floarea Vancea au ridicat problemele cu care se confruntă la ora actuală. Concret, cu ce a ajutat Staţiunea Pomicolă din judeţ în ultimii 20 ani pe pomicultori (modernizarea tehnologiilor de cultură, material săditor valoros şi rezistent la boli şi dăunători); ce se întâmplă cu cercetarea propriu-zisă? Industrializarea fructelor – judeţul nostru avea o tradiţie înainte de 1990; organizarea pomicultorilor în asociaţii care să-i ajute la valorificarea mai bună a fructelor, la depozitarea pe timpul iernii, chiar la industrializare şi scoaterea pe piaţă a unor produse tradiţionale, implicarea învăţământului agricol (unde sunt şcolile de mecanizatori agricoli?); combaterea dăunătorilor care distrug suprafeţe întinse de livezi, implicarea politicului în revigorarea pomiculturii, au fost alte teme ridicate şi care aşteaptă doar răspunsuri ferme. În loc de concluzii la masa rotundă s-a reţinut faptul că pomicultura din Bistriţa-Năsăud nu poate fi revigorată numai cu ajutorul primit (?!) de pe plan local şi se cere o intervenţie hotărâtă şi urgentă a politicului şi a statului român.
În continuarea manifestării au fost vizitate câteva ferme de producţie aflate pe raza comunei Dumitra. La secţia Horticolă a SC RAAL SA Bistriţa, inginera Iuliana Crişan ne-a prezentat câteva date, dintre care am reţinut că ferma cuprinde 86 hectare livadă, dintre care 21 hectare măr, 23 pruni, 4 hectare cireşi, fructe care sunt livrate, proaspete, beneficiarilor bistriţeni. Un punct distinct l-a constituit vizitarea plantaţiei de viţă de vie nou înfiinţată a SC Agrostar SRL, unde „patriarhul” agriculturii judeţene, ing. Octavian Harşianu, ne-a prezentat o altă realizare, şi anume plantaţia de viţă de vie. Inginerul Harşianu doreşte să continue tradiţia seculară de pe aceste meleaguri, unde viţa de vie este parte intrinsecă a vieţii celor de aici. Şi cum pasiunea pentru pomi-viticultură este înnăscută, aici a fost plantată o suprafaţă de 3 hectare, alte 2 hectare fiind pregătite pentru viitoarea licoare de viaţă lungă. Şi la Dumitra se produc legume, ne-a dovedit-o tânărul fermier Onoaie Costin Adrian, care are 13 ari de solarii moderne în care se află, în faze avansate de dezvoltare, ardei, gogoşari, varză, vinete, roşii. Este un tânăr energic care a accesat fonduri europene şi îşi dezvoltă, an de an, afacerea.
La ferma patronată de Geta şi Ioan Opre am văzut o zootehnie modernă, efectivul ridicându-se la 446 capete, dintre care 220 vaci cu lapte. Ferma, ne spunea inginerul Leon Ani, dispune de 560 hectare teren, un luciu de apă, păstrăvărie, sectorul zootehnic fiind întregit cu 120 capre, peste 100 porci etc.
Şi pentru că tot era sărbătoare şi fermierii se aflau în Dumitra, aceştia au vizitat Biserica, actualmente ortodoxă, preot paroh Ioan Moldovan şi turnul slăninilor.
În finalul zilei, la Căminul Cultural, spre cinstea gazdei, primarul Gheorghe Bălăjan, a avut loc un minunat spectacol cultural-artistic, un spectacol cu totul original, cu artişti locali de clasă, excelând surorile Opre.
Ediţia cu numărul XXII s-a ridicat datorită bunei organizări a directorului Direcţiei Agricole, ing. Nuţu Tabără şi a ing. Vasile Tabără, a primarului Gheorghe Bălăjan, la nivelul aşteptărilor, urmând ca problemele reieşite să fie eventual analizate şi găsite soluţiile eficiente pentru rezolvare.