Povestea valorii-Lenuţa Purja

Cântec de-nceputuri, glas adevărat, bunătate, omenie, valoare, o lecţie de cultură pentru toţi cei care nu mai ştiu ce înseamnă rădăcina străbună. Lenuţa Purja, a învăţat de la lelea Teodora Purja-rapsod popular al Văii Ţibleşului, doina din grumaz: „Am noroc că ştiu cânta,/ Că-mi astâmpăr inima,/ Horile-s de stâmparare/ La omu’ cu supărare”. Cu horile Lenuţa a obţinut peste 100 de premii în ţară şi a înfiinţat Ansamblul Românaşul pe lângă Ambasada din Madrid.

-Dragă Lenuţa Purja, întâi de toate vreau să te felicit pentru ultima performanţă, aceea de a apărea în cunoscuta revistă „Avantaje”, un lucru important care denotă că eşti o femeie de succes.

-Îţi mulţumesc, cred că este o răsplată a muncii mele de ani de zile pe altarul folclorului adevărat. M-a surprins plăcut această apariţie în prestigioasa publicaţie pentru femei „Avantaje”. Lecturând materialul veţi afla că succesul nu înseamnă doar talent, ci şi muncă şi dăruire şi neabaterea de la calea dreaptă. Este reliefată şi activitatea din inima Spaniei, de la Madrid, unde am înfiinţat Ansamblul „Românaşul”.

-Un material frumos în care sunt prezenţi şi lelea Teodora Purja, vestitul rapsod popular care horeşte cu noduri, precum şi Sergiu Purja, student la Academia de Muzică din Cluj. „Lenuţa Purja e un artist mai puţin obişnuit. Poate chiar mai incomod pentru cei cu reuşite facile şi cariere strălucitor-comerciale. Pentru ea, folclorul este folclor doar dacă este autentic, dacă vine din adâncurile cele mai curate ale tradiţiei”, se arată în material. Un artist rar, aş completa eu, care apare numai în concertele cu folclor adevărat. În calitate de formator cum reuşeşti să apropii tânăra generaţie de folclor_

-În anul 2004 când m-am angajat la Centrul Judeţean pentru Cultură, m-am reintors în satul meu natal şi am intrat in biroul primarului aflat atunci in funcţie, Ştefan Perhaiţă..... mi-am exprimat dorinţa de a înfiinţa un grup folcloric şi un festival al rapsozilor populari...din respect pentru rapsozii populari ai Văii Ţiblesului de la care am cules folclor, şi mai ales pentru mama mea Teodora Purja in vârstă de 68 ani, care mai pastreaza stilul vechi de interpretare a horei cu noduri, aceasta hore care a intrat in patrimoniu UNESCO...Aşa am infiinţat in comuna Târlişua Grupul folcloric "Glanetaşul", care in anul 2006 a fost preluat de învăţătoarea Floarea Pop, datorită programului încărcat. Asta nu înseamnă că nu sunt alături de aceşti copii de la mine de acasă, foarte talentaţi. La solicitarea marelui artist Grigore Leşe, (alături de artistele Doina Lavric, Zamfira Mureşan şi Teodora Şerban) mergem impreună in concerte şi astfel am ocazia să prezint adevăratul folclor bistriţean la nivel inalt. Această colaborare cu prof.dr, Grigore Leşe este cea mai mare realizare a vieţii mele artistice, pe lângă cele 100 premii ce le-am adus judeţului de la festivalurile naţionale şi internaţionale de folclor.

-O activitate bogată, la care se adaugă şi susţinea rapsozilor.

-În legătură cu festivalul de rapsozi de la Târlişua duminică va ajunge la cea de a V a ediţie, cu sprijinul domului Nicolae Gălăţean şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Liviu Rusu. Le mulţumesc cu această ocazie că au sprijinit festivalul prin aducerea in atenţie ai ultimilor rapsozi ai judetului. Alături de alte acte culturale de excepţie, domnul director aduce o rază de lumină pentru spiritualitatea judeului.

-Ce nu-i place la Lneuţa Purja în folclor?

-Mă deranjează foarte mult artiştii care nu îşi culeg cântece şi îşi însuşesc repertoriul altor artişti. Îi sfătuiesc să nu meargă pe cărări bătătorite de alţii, dacă procedează altfel, nu vor avea personalitate şi nu vor realiza nimic in viaţă. Mă mai deranjează oamenii care nu imi recunosc valoarea şi se laudă cu ceea ce am realizat eu. Am demonstrat şi în Spania ce pot să realizez intr-un an de zile dacă nu mi se pun beţe in roate. Am plecat la Madrid să muncesc pentru un an de zile, dar acolo dorul de ţară, m-a făcut să infiinţez ţansamblul focloric "Românaşul", care in trei luni a ajuns in atenţia tuturor a spaniolilor şi a românilor din Spania. Acest ansamblu are sediu la Ambasada Română din Madrid.

-Şi acest lucru nu a rămas neobservat de forurile competente.

-Într-adevăr m-am reintors acasă cu două premii acordate de Amabasada Română şi Institutul Cultural Român din Madrid pentru isprăvile mele culturale de acolo. Apoi la 90 de ani de la Marea Unire, Comunitatea Românilor din Spania a acordat, într-un cadru festiv, la Alba Iulia, în cadrul Galelor premiilor comunităţii, premii şi trofee persoanelor care în activitatea lor au prestat, pentru românii din Peninsula Iberică, activităţi benefice sau au purtat cu mândrie numele de român. Premiile au fost acordate în cadrul unei acţiuni realizate în colaborare cu instituţiile judeţene Alba, Academia Română şi Universitatea 1 Decembrie 1918. Printre premiaţi s-a regăsit şi P.F. Daniel - Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Mă bucur că am fost de Ziua Naţională în comunitatea din Spania. În prezenţa ambasadorului României la Madrid, Maria Ligor, desemnată ambasadorul culturii române, alături de Alina Cojocaru – balerin Operaţ Naţională, creatoarea de modă Doina Levintza, traducătorii Dan Munteanu şi Mihaela Mănescu, scriitoarea Angelica Lambru, prof.univ.Eugenia Popeanga – Universitatea Complutense – Madrid, prof.univ. Virgil Ani – Universitatea Barcelona, solista Ioana Anastasiu – flaut, soprana Irina Maria Ionescu, artistele plastice Anka Moldovan şi Romana Preoteasa.

-Şi toate aceste lucruri se cunosc atât de puţin la Bistriţa, deşi au rezonanţă internaţională. Ştiu că ai primit şi pe preşedinte în numele românilor.

-Aşa este. Împreună cu cei 25 de membri ai ansamblului folcloric „Românaşul” l-am întâmpinat pe preşedintele României, Traian Băsescu, cu cântece, dansuri populare şi un colac împletit sub formă de spic de grâu din aluat de cozonac în parcul O’donnell din oraşul Alcala de Henares, oraşul naşterii lui Miguel Cervantes, autorul romanului Don Quijote. Datorită valorii artiştilor, ansamblul „Românaşul” ce fiinţează pe lângă Ambasada României la Madrid, a ajuns pe primul loc fiind solicitat la toate manifestările importante din Spania. Astăzi ansamblul folcloric “Românaşul” este coordonat de Viorel Purja din Agrieş.

-

Aş putea contiuna cu exemplele zile la rând. Mai spun doar atât. Ai ajuns cu câtecul tău în şcolile spaniole.

-Institutul Cultural Român din Madrid (Spania) mi-a cerut permisiunea de a multiplica CD-ul “Mioriţa” pentru a-l folosi ca material didactic în şcolile spaniole. CD-ul conţine piese folclorice de o inestimabilă valoare autentică atât în ce priveşte linia melodică, cât şi textul, adevărate perle de la poalele Ţibleşului.

-Se pare că pe unde trece Lenuţa Purja lasă urmă. Aşa cum îi stă bine unui artist adevărat.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]