Prefectul Ovidiu Frenţ, la conferinţa Drumul către Sibiu. Modelăm viitorul Europei: România are o vocaţie europeană

Eliza Bocskai

Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud a organizat, la Casa Argintarului, în parteneriat cu Primăria municipiului Bistrița și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, evenimentul „Drumul către Sibiu: Modelăm viitorul Europei”, parte a proiectului Centrul Europe Direct Bistrița, titlul referindu-se la summitul de la Sibiu din mai 2019.

         Prin intermediul conferinţei s-a dorit evidențierea vocației europene și a contribuției României la progresul Uniunii Europene, precum și a modalităților prin care aceste eforturi pot fi multiplicate.  Monica Mureșan, secretar general al Camerei de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud, i-a avut alături pe prefectul Ovidiu Victor Frenț și pe Petra Savici, expert independent al Comisiei Europene.  La conferinţă au participat directorul executiv al AJPIS BN – Ani Bob, directorul Liliana Coceşiu de la Primăria Bistriţa, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, AJOFM BN, ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud, ai firmelor de consultanţă etc.  

         „Cel mai important lucru pentru noi este Președinția pe care România a avut-o la Consiliul Uniunii Europene și care, din punct de vedere al vizibilității, a ridicat România pe un alt nivel ca partener european, datorită rezultatelor bune pe care le-a avut această președinție”, a spus Monica Mureşam în deschiderea evenimentului.

         Despre aceste rezultate ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene – la nivel guvernamental, dar şi al Casei Regale a României - a vorbit în detaliu prefectul Ovidiu Victor Frenț. „Mă declar pro-european. Avem o vocaţie pro-europeană. Am fost dintotdeauna europeni, cu o pauză pe perioada comunistă. Trebuie să înțelegem că integrarea și  apartenența la Uniunea Europeană este mult mai puternică la nivel de individ decât la nivel de țară. A fost o premieră pentru România și putem aprecia acest lucru“, a mărturisit prefectul Frenţ. Acesta a evidenţiat şi rolul judeţului nostru în desfăşurarea Reuniunii informale a ataşaţilor de mediu care a avut loc la începutul lunii mai, Bistriţa-Năsăud devenind un „ambasador al mediului”.  

         Legat de fonduri europene, Monica Mureșan amenţionat că „este momentul să vedem ce se întâmplă în jurul nostru și cum putem să ne pregătim deja pentru ceea  ce ne va aduce anul 2021”. De altfel, expertul Petrei Savici a punctat principalele repere ale exerciţiului financiar european 2012-2027.

        

Comentarii

28/08/19 09:44
Vizitator

La 30 de ani de la Revolutia Româna si de la caderea comunismului România este inca o tara nereformata. Aceasta este principala cauza a prelungirii starii de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tara, in plan economic social si cultural. Centralizarea excesiva si lipsa de reforme nu a ajutat prea mult România nici dupa 2007 odata cu aderarea la Uniunea Europeana. Atragerea de fonduri europene a fost scazuta din cauza ca România nu a fost in stare sa faca o reforma administrativ- teritoriala compatibila cu structurile europene. Este vorba de regionalizare, pentru care nu era nevoie decat de vointa politica.
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ teritorială în Romania ceea ce nu există astăzi. A doua cale este mai simpla si se poate face prin lege care sa prevada comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune ca din cele 41 de județe actuale sa faci un numar mai redus dupa modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativa in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nu exista nici un județ care îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. România pierde, din această cauză, enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se misca foarte greu. De aceea, ar fi extrem de utila o initiativa legislativa privind regionalizarea. Pana acum s-au invocat tot felul motive si s-a apelat doar la paleative care nu au dus la nici un rezultat. Regionalizarea trebuie sa aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regionala. Insa regionalizarea cu pastrarea judetelor nu rezolva nimic, dimpotriva adauga un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrala si locala. Solutia este extrem de simpla si ea presupune desfintarea judetelor si trecerea unor prerogative de importanta zonala, ale acestora la regiune, si a celorlalte atributii judetene care au importanta locala, la primarii, unde sunt mai aproape de cetatean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. Aceasta masura ar determina in timp asocierea comunelor si nu comasarea lor facuta din birou dupa ureche.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]