Primarii bistriţeni, nemulţumiţi de prevederile anunţate pentru noul Cod Silvic

Autorităţile locale din Bistriţa-Năsăud, în cea mai mare parte, nu sunt deloc încântate de modul în care Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice îşi propune să modifice Codul Silvic. Proiectul urmează să fie prezentat miercuri, într-o primă lectură, în şedinţa de Guvern, însă „liniile directoare” sunt deja cunoscute.

La întrunirea de la Bistriţa, totul a pornit de la „vânzarea lemnului pe picior”, noua viziune a ministerului de resort, primarii murmurând că astfel va fi introdusă o nouă „verigă”, preţul final al materialului lemnos va creşte, iar numărul salariaţilor din ocoalele silvice le fel, pentru procedurile de achiziţii publice. În fapt, administratorii vor stabili prin licitaţie cine taie lemnul din pădure, materialul lemnos va fi scos la drum, iar de aici, administratorii ma fac o licitaţie pentru vânzarea propriu-zisă…

Primarul Flaviu Lupşan de la Lunca Ilvei a explicat că noul Cod Silvic va conduce la dispariţia a peste 200 de firme de profil din Bistriţa-Năsăud, doar două firme din judeţ îndeplinind condiţiile tehnice pentru a ...intra în pădure. Ioan Moga de la Dumitriţa a adăugat că va trebui corelată acestă lege şi cu cea a achiziţiilor publice, în timp ce Ioan Strugari de la Parva a menţionat că sancţionarea penală a celor prinşi cu căruţa cu lemen va lăsa satele bistriţene fără alegători. „Noi nu suntem în Bărăgan. La noi omul când îşi curăţă păşunea, vine acasă cu o căruţă de lemne de foc”, a spus primarul Parvei.

Şi şefii ocoalelor silvice au criticat prevederile noului Codului Silvic. Ing. Gabriel Stanciu de la Romuli a precizat că nu mai puţin de 20 de variante ale actului normativ au fost supuse dezbaterii, noul proiect bulversând oarecum sistemul. Acesta a menţionat că toate propunerile vor fi transmise după publicarea acelui „draft”. În schimb, ing. Mihai Mureşan de la Ocolul Silvic Someş-Ţibleş a precizat că interzicea vânzării lemnului pe picior va dubla cheltuielile pe hectar de pădure şi tocmai de aceea legea ar trebui să lase posibilitatea opţiunii între vânzarea lemnului pe picior sau la rampă.

Primarii au solicitat ca noul Cod Silvic să prevadă şi compensaţii pentru suprafeţele de teren pe care le au în Parcul Naţional Munţii Rodnei, mai ales că autorităţile locale cheltuie sume importante pentru paza fonduluI forestier.
„Comunitatea cu cea mai mare suprafaţă în PNMR, cu 3257 hectare este Telciu, dar această suprafaţă este dintr-un total de 17.000 hectare în proprietate. Oraşul Sângeorz-Băi are 3050 hectare în Parcul Naţional Munţii Rodeni din 7000 hectare pe care le are în proprietate. Există comune care nu au niciun centimetru în aria protejată. Noi am încercat pe toate căile, am vrut să dăm şi Guvernul în judecată”, a explicat primarul oraşului Sângeorz Băi, Roland Venig.
Şi ex-primarul comunei Feldru, Ştefan Sângeorzan, a intervenit pe această temă, menţionând că 98% din suprafaţa PNMR este proprietate privată şi cu toate acestea nu există niciun fel de colaborare între Administraţia Parcului şi autorităţile locale, ba mai mult primarii sunt sfidaţi. Actualul consilier al preşedintelui CJ a mai spus că suprafeţe mari sunt infestate, mii de metri cubi fiind căzuţi la pământ, iar în cazul unor fenomene meteo periculoase pot fi devastatoare pentru Valea Someşului.

***
Normal, pentru toate doleanţele au fost explicaţii, şi că se dau despăgubiri, şi că acest Cod Silvic se aliniază actelor normative din statele UE, care îşi exploatează durabil pădurile. În sinteză: peste 60% din tăierile ilegale vor fi stopate, spunea Lucia Varga. Eu înclin să nu o cred. Vor tăia doar cei “mari”.