Principesa Moştenitoare Margareta a României

Diplomaţia Regală

În 1997, situaţia din România ia o turnură favorabilă pentru Familia Regală. Prin Hotărârea Guvernului nr. 29/1997, se revocă decizia Consiliului de Miniştri nr. 797/1948 prin care Regelui Mihai şi celorlalţi membri ai Familiei Regale li se retrăsese cetăţenia română. Astfel, Majestatea Sa primeşte paşaportul românesc şi e binevenit să se întoarcă în ţară. Interesant este că în dreptul prenumelui stă scris „Mihai I”, iar în dreptul numelui e lăsat spaţiu gol.
La scurt timp după revenirea Regelui în ţară, preşedintele nou instalat, Emil Constantinescu, îi propune Majestăţii Sale să pledeze pentru România în demersurile de integrare în structurile euroatlantice. În 1997 şi apoi în 2002, Principesa Moştenitoare este alături de Regele Mihai în aceste turnee făcute în Europa pentru a susţine integrarea României în Structurile Organizaţiei Atlanticului de Nord şi în cadrul Uniunii Europene. Familia Regală a străbătut aproape opt luni întregul continent european, din Scandinavia până în Peninsula Iberică, oprindu-se în Danemarca, Norvegia, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania, Marea Britanie şi Suedia.
Turneul Regal a început la Londra, unde, în martie 1997, Regele Mihai şi Regina Ana împreună cu Principesa Moştenitoare şi Principele Radu au întâlnit-o pe Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a. Vizita a continuat cu o întâlnire privată cu Alteţa Sa Regală Principele de Wales la Palatul St. James, dar şi cu o prelegere a Regelui Mihai la Institutul Regal pentru Studii Strategice. Apoi, rând pe rând, membrii Familiei Regale Române sunt oaspeţii Regelui Juan Carlos şi Reginei Sofia ai Spaniei la Palatul Zarzuela. Ai Regelui Albert al II-lea şi Reginei Paola ai Belgienilor la Castelul de la Laeken, ai Regelui Carl al XIV-lea Gustaf şi Reginei Silvia ai Suediei la Palatul Drottningholm, ai Reginei Margareta a II-a a Danemarcei la Palatul Amalienborg, ai Regelui Harald al V-lea şi Reginei Sonja ai Norvegiei la Oslo, ai Reginei Beatrix a Ţărilor de Jos la Castelul Regal de la Haga, ai Marilor Duci de Luxemburg la Castelul Berg. Călătoriile regale au inclus şi întâlniri cu autorităţile guvernamentale şi parlamentare din monarhiile vizitate.
Crăciunul Familiei Regale din anul 1997 a fost un eveniment unic fiindcă i-a reunit în România, pentru prima dată după anul 1447, pe Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana, pe cele cinci principese împreună cu toţi copiii lor.
Anul 1997 mai cunoaşte un moment foarte important pentru Familia Regală a României. În cadrul unui dineu oficial organizat la 30 decembrie 1997, cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani de la abdicarea forţată a Regelui Mihai, Majestatea Sa ţine un discurs în faţa personalităţilor politice, culturale şi academice, numind-o oficial pe Alteţa Sa Regală Principesa Margareta succesoarea sa. Astfel, Regele Mihai subliniază în acest discurs: „... Constituţiile monarhiilor moderne au fost şi ele modificate, nu numai pentru a le permite femeilor dreptul la succesiune, dar şi pentru a-i permite primului născut, indiferent de sex, să succeadă la tron. Nu am sugerat niciodată că tradiţiile noastre ar trebui păstrate împotriva realităţilor prezente. În acest spirit, vreau să vă spun că doresc ca prima mea fiică, Margareta, să succeadă în toate drepturile şi prerogativele mele când Atotputernicul va decide că mi-a sosit clipa...”
Din anul 2001, în baza legii nr. 406/2001 referitoare la foştii şefi de stat, Regelui Mihai şi familiei sale i s-a dat dreptul de a folosi Palatul Elisabeta din Bucureşti ca reşedinţă oficială a Familiei Regale în Bucureşti. Din acelaşi an, Principesa Margareta şi Principele Radu ai României locuiesc la Palatul Elisabeta şi îşi desfăşoară angajamentele publice în capitală, în ţară şi în străinătate. Astfel, contribuie la procesul de desăvârşire a modernizării României, a reconcilierii cu trecutul, şi la conectarea ţării la familia europeană şi atlantică a naţiunilor.
Din anul căsătoriei Alteţelor Lor Regale şi până în prezent, Principesa Moştenitoare şi Principele Radu au reprezentat Familia Regală a României şi România la o serie de evenimente Regale europene cum ar fi: căsătoria ASR Infanta Cristina a Spaniei cu Inaki Urdangarin, care a avut loc la Barcelona în octombrie 1997; Nunta de Aur şi mai apoi Nunta de Diamant a Majestăţii Sale Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi a Alteţei Sale Regale Ducele de Edinburgh, la Londra, în noiembrie 1997 şi noiembrie 2007; căsătoria Principelui Charles cu Ducesa de Cornwall în 2005 la Castelul Windsor; aniversarea Principelui Charles, în noiembrie 2008 (60 de ani); căsătoria Ducelui şi Ducesei de Cambridge în aprilie 2011; aniversarea Ducelui de Edinburgh ]n iunie 2011 (90 de ani) şi Jubileul de Diamant al Reginei Marii Britanii în mai şi iunie 2012; aniversarea Regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei în aprilie 2006 (60 de ani) şi căsătoria Principesei Moştenitoare Victoria cu Daniel Westling în iunie 2010 la Stockholm cu Contesa Stephanie de Lannoy în octombrie 2012 la Luxemburg; căsătoria Principelui de Asturia cu Letizia Ortiz Rocasolano în mai 2004 la Madrid.
Principesa Moştenitoare l-a însoţit pe Regele Mihai, în anul 2005, cu ocazia împlinirii a şaizeci de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în diferite oraşe şi Slovacia şi din Cehia unde se aflau cimitire militare româneşti. Majestatea Sa a devenit astfel singurul Şef de Stat care a onorat sacrificiul Armatei Regale Române, conduse de majestatea Sa, la şaizeci de ani de la desfăşurarea evenimentelor. Din această călătorie, Regele a plecat direct la Kremlin unde a fost onorat de Preşedintele Rusiei.

Text preluat din „Margareta – Portretul Principesei Moştenitoare” de Sandra Gătejeanu Gheorghe, Editura Curtea Veche, Bucureşti 2013

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]