PRM Bistriţa-Năsăud şi-a prezentat candidaţii

Într-un cadru sărbătoresc organizat în Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa, Partidul România Mare (PRM) Bistriţa-Năsăud şi-a prezentat alaltăieri seară candidaţii pentru Parlamentul României la alegerile din 30 noiembrie a.c. înaintea membrilor şi simpatizanţilor. Cu toate eforturile peremiştilor, starea deplorabilă a sălii de spectacole, prost întreţinută şi nereparată de ani buni, avea să umbrească modul ingenios de aranjare a materialelor electorale, riscând chiar să compromită întregul eveniment datorită unui reflector scurtcircuitat aprins cu flacără. În rest, peste voia bună generală şi momentele de solemnitate conferite de intonarea imnului de stat al României şi rostirea rugăciunii „Tatăl Nostru” de către diacul Bisericii Ortodoxe Române Cetate, s-a mai produs doar un singur incident neplăcut- un spectator în stare de ebrietate care comenta cu voce tare şi fără noimă discursurile candidaţilor.

Cum turbulentul nu s-a calmat cu vorba bună, după circa douăzeci de minute de răbdare întinsă, acesta a fost scos pe sus şi evacuat în stradă. Fidel principiilor PRM, liderul filialei de Bistriţa-Năsăud, deputatul Ioan Aurel Rus, a expus auditoriului programul de guvernare gândit de juriştii formaţiunii sale, incluzând şi propunerile legislative sau măsurile privitoare la recuperarea principalelor avuţii ale ţării. Candidat în Colegiul IV Bistriţa-Năsăud pentru Camera Deputaţilor, preşedintele peremiştilor bistriţeni şi-a motivat intenţia obţinerii unui nou mandat prin dorinţa continuării proiectelor începute . Microfonul a revenit apoi colegilor de cursă electorală- Constantin Pamfiloiu, Colegiul I, Senat; Viorel Cotuţiu, Colegiul II, Senat; Nicolae Boşca, Colegiul I, Camera Deputaţilor; Mircea Kiseleff Cupşa, Colegiul II, Camera Deputaţilor; Gheorghe Crişan, Colegiul III, Camera Deputaţilor. În încheierea declaraţiilor de campanie, Ioan Aurel Rus a citit o scrisoare deschisă adresată premierului Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu, căruia i se cere o intervenţie fermă în apărarea suveranităţii României de intenţiile destabilizatoare ale iredentiştilor maghiari şi suprimarea oricăror referendumuri pe tema autonomizării aşa-zisului Ţinut Secuiesc deoarece sunt neconstituţionale. Subiectele propuse epuizându-se, publicul a avut parte şi de un scurt program artistic, finalul găsindu-i pe toţi cu baloane şi steguleţe.