Bistriţa-Năsăud are doar două produsele tradiţionale atestate

Produsele tradiţionale din Bistriţa-Năsăud, în atenţia Ministerului Agriculturii. Primarii din Runcu Salvei şi Spermezeu şi-au prezentat gastronomia locală

Promovarea Schemelor de calitate europene, înregistrarea de noi produse protejate la nivel european, a produselor tradiţionale româneşti, dar şi a celor realizate după reţete consacrate şi, recent, a produselor montane au constituit tema de dezbatere la nivelul Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud.
 
Campania de informare derulată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale  la nivelul judeţelor i-a avut drept lectori pe Ionuţ Diaconeasa – consilierul ministrului Agriculturii, Daniela Popa – consilier superior la Serviciul de Industrie Alimentară din cadrul MADR, aceştia intrând în dialog cu reprezentanţi ai Agenţiei Zonei Montane, ai DSVSA B-N, ai Direcţiei pentru Agricultură, ai Grupurilor de Acţiune Locală, ai Asociaţiei AFI ProFamilia, ai Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor Montani de Ovine „Dealu Negru”şi ai Asociaţiei  „Produs în Bistriţa-Năsăud”. La şedinţa de lucru au participat primarii Anchidim Pavelea din Runcu Salvei şi Sorin Hognogi din Spermezeu.
 
„La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud avem două produse tradiţionale înscrise în Registrul naţional al produselor tradiţionale, respectiv Povila de Bârgău şi Pita cu crumpiri ale Asociaţiei AFI PROFAMILIA din Bârgău, reprezentate de doamna Adriana Tăut. Avem un număr de 10 reţete consacrate înscrise, de asemenea, în Registrul naţional al reţetelor consacrate, produse lactate de la cele două firme, Romfulda şi Carmolact. Scopul întâlnirii este de a identifica şi alte produse locale care ar putea face obiectul încadrării în una din schemele de calitate europene, conform Regulamentului Comisiei Europene 1151/2012, respectiv Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicaţie Geografică Protejată (IGP) şi Specialitate Tradiţională Garantată (STG). Eu sunt convins că la nivelul judeţului putem face astfel de produse într-o perspectivă nu îndepărtată, să facem toate demersurile de aşa manieră încât, de ce nu, şi judeţul Bistriţa-Năsăud să se înscrie cu unul din produsele locale în unul dintre cele trei scheme de calitate, să avem şi noi un produs acreditat la nivelul Uniunii Europene”, a precizat directorul executiv Ioan Nuţu Tabără de la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, în debutul întâlnirii.
 
Ionuţ Diaconeasa, consilierul ministrului Agriculturii, a anunţat că ministerul de resort îşi arată toată disponibilitatea şi susţinerea necondiţionată pentru promovarea acestor produse. „Suntem la Bistriţa într-o campanie naţională de informare asupra beneficiilor pe care le reprezintă schemele de calitate. Din păcate, ştiţi cu toţii, avem doar patru produse înregistrate la nivel european, potenţialul nostru este mult mai mare. Ne dorim să avem ca şi plan cel puţin 14 produse pe care să le punem pe circuitul european. Cheia succesului în astfel de demersuri este, în primă fază, informarea”, a precizat Ionuţ Diaconeasa, precizând cele patru produse înregistrate în schemele de calitate europene, şi anume Magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu, Telemeaua de Ibăneşti şi Novac afumat din Ţara Bârsei. „Acelaşi lucru ni-l dorim şi la Bistriţa, să identificăm în cadrul întâlnirii, să facem un calendar de măsuri de lucru pentru unul-două sau trei produse”, a mai declarat acesta.
 
Daniela Popa, consilier superior la Serviciul Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii, a prezentat în detaliu schemele de calitate şi de înregistrare a produselor protejate la nivel european, însă a făcut referiri şi la paşii necesari pentru obţinerea atestatului de „Produs tradiţional”, dedicat micilor antreprenori. În context au fost oferite informaţii şi despre atestatele privind realizarea produselor după reţete consacrate, destinate sistemului industrial. Nu în ultimul rând, au fost explicate pe larg cele trei scheme de calitate – Indicaţie Geografică Protejată, Denumire de Origine Protejată şi Specialitate Tradiţională Garantată -  cu care producătorii din România pot intra mai uşor şi mai avantajos pe piaţa europeană.
 
Primarul Anchidim Pavelea le-a oferit participanţilor Plăcintă de la Runc, produs care este înregistrat la OSIM,  în timp ce primarul Sorin Hognogi a prezentat, alături de consătencele sale, Jandra, un produs specific localităţii, pe bază de mămăligă şi tocăniţă de carne afumată de porc, toate au fost asezonate cu lapte acru de oaie adus de cei de la „Dealu Negru”.
 
Una peste alta, a fost o discuţie oportună, mai ales prin prisma atestării şi altor produse tradiţionale de la nivelul judeţului nostru.  Produse tradiţionale sunt, însă până la recunoaşterea lor la nivelul Uniunii Europene e un drum lung de parcurs. Probabil că un rol esenţial în obţinerea calităţii de produs protejat european l-ar putea avea grupurile de acţiune locală.
 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]