Prof. dr. Dorel Cosma: De Sărbători, Bistriţa a fost strălucitoare, la fel ca Viena. Palatul Culturii va fi unul dintre reperele oraşului

Rep.: - Anul 2015 a reprezentat pentru Bistriţa un an plin de evenimente culturale. Cum vede managerul Centrului Cultural Municipal bilanţul anului care tocmai s-a încheiat?

Dorel Cosma: - Ne-am înscris în ceea ce ne-am propus să realizăm - o mulţime de manifestări de toate genurile pentru toţi bistriţenii. Nu a fost deloc un an uşor prin amploarea manifestărilor şi numărul lor. Am realizat, în 2015, 38 de proiecte mari, cu manifestări cu caracter naţional şi internaţional, cu un public numeros. Multe dintre ele au intrat în conştiinţa publicului care, an de an, vine cu plăcere alături de artiştii noştri, amintind aici Ostermarkt, Maialul maghiar, Nunta Zamfirei, Zilele Bistriţei, dar şi Oktoberfest venit mai nou în rândul manifestărilor tradiţionale, dar care a fost bine receptat de bistriţeni. Apoi, Festivalul de Teatru şi Poezie, concertele de muzică clasică, muzică rock, folk, Serbările Bistriţei Medievale. Să nu uităm de amploarea expoziţiilor realizate în 2015 la Casa cu Lei, un cadru deosebit pentru tot ce înseamnă expoziţii de artă populară, artă clasică, pictură. Casa cu Lei este un adevărat punct de întâlnire a activităţilor de microgrup. Am încercat să avem acţiuni frumoase, atât la scenă, cât şi prin intermediul unor emisiuni TV şi radio care ne aparţin. În fiecare săptămână avem emisiuni realizate de departamentele noastre, lucru deloc simplu, însă, iată, teatrul,- prin Cornelia Apostol, folclorul - prin Mărioara Sighiartău şi tineretul prin Doris Gâţa şi Adi Puşcaş se află în casele bistriţenilor. O adevărată echipă din care face parte şi Mihai Berbunschi – şef serviciu, care se ocupă de tot ce înseamnă structura tehnică pentru emisiunile radio TV.

Rep.: - Legăturile dumneavoastră, în calitate de preşedinte IGF cu instituţiile similare din ţară şi străinătate se oglindesc şi în prezenţa artiştilor de aici pe scena bistriţeană.

D.C.: - Într-adevăr, am continuat legăturile bune pe care le avem la nivel internaţional, beneficiind de prezenţe deosebite în Bistriţa. Este de ajuns să amintim concertul susţinut de formaţia de clarinete din Voirone – Franţa, prezenţa soliştilor de la Opera din Belgrad, a dansatorilor de dans modern din Bulgaria, dar şi a unor scriitori importanţi precum Joel Conte – preşedintele Asociaţiei de Europoezie din Paris sau a colegilor din Bulgaria, Israel şi China. În 2015 am marcat aniversarea a 60 de ani a Teatrului de Păpuşi „Alexandru Misiuga” şi a 35 de ani a Coralei Appassionata. Am avut expoziţii pe care le-am dus cu noi în străinătate, amintind aici pe Lucian Dobârtă, care a făcut un tur al Europei. De asemenea, prietenii noştri din Germania şi Austria au fost prezenţi la Oktoberfest şi Ostermarkt, cei din Ungaria la Maialul maghiar, iar la Festivalul Tradiţiilor Ţigăneşti am adus formaţia Zuralia, care a concertat trei ani la rând la Bistriţa şi care, în 2015, a avut un succes remarcabil. Să nu uităm că revista noastră – Conexiuni – a ajuns la 30 de numere, oglindind activitatea instituţiei din ultimii zece ani şi ajungând în diferite colţuri ale lumii.Tot acum am sărbătorit şi 10 ani a Societăţii Scriitorilor Bistriţeni Conexiuni, editându-se cu acest prilej o antologie cu membrii noştri şi un volum tradus în engleză, care a fost lansat şi la Bratislava şi New York. De asemenea, am avut o prezenţă bună în presa din străinătate în revista „Mioriţa” din SUA fiind două pagini despre festivalul de Teatru şi Poezie de la Bistriţa, în revista „Unirea” din Viena s-a scris despre prezenţa noastră de Ziua Europei în Capitala Austriei, iar ziarele din Franţa, Spania, Germania şi Israel au marcat prezenţa noastră la evenimente frumoase.

Rep.: - Luna decembrie a fost una a tradiţiilor şi a luminii pe Pietonalul bistriţean. Cum aţi receptat dumneavoastră, ca organizator de evenimente, Târgul din centrul Bistriţei?

D.C.: - Timp de o lună, sub genericul „Rădăcinile eternităţii”, zi de zi, am susţinut concerte la scena de pe Pietonal până în noaptea de Anul Nou, când, împreună cu echipa, am pregătit Revelionul Bistriţei. Oraşul a primit o înfăţişare cu totul aparte. Am călătorit mult în această lună şi pot să vă spun că Bistriţa a fost mult mai strălucitoare faţă de alte oraşe mai mari. Am văzut şi Viena de sărbători şi declar că putem rivaliza cu Viena în ceea ce priveşte această lună mirifică. Pentru mine a fost o bucurie seară de seară să văd multă lume cum iese pe Pietonal, cum participă la programul de colinde sau cumpără de la căsuţele atât de bine organizate şi cu bun gust. A fost un cadru extraordinar pentru oraşul nostru, care poate concura la acest aspect cu marile oraşe ale lumii.

Noi, pentru bistriţeni, am realizat, în noaptea de Revelion, şi o emisiune care s-a întins pe durata a opt ore, un program variat, în care am oferit momente atât cu artiştii noştri, cât şi cu numele mari care ne-au vizitat în 2015.

Rep.: - În şedinţa Consiliului Local, care a avut loc în prag de sărbători, le-aţi pregătit o surpriză consilierilor. Cum au receptat aceştia caricaturile semnate de Lucian Dobârtă?

D.C.: - În cadrul şedinţei am dorit să facem o informare asupra activităţii culturale derulate în 2015, un document de peste 800 de pagini, care a surprins aproape toate momentele importante ale anului. Am gândit acest moment şi printr-o expoziţie de afişe care a cuprins cele mai importante manifestări, inaugurată în sala de şedinţe. Cred că avem o colaborare bună cu Primăria municipiului şi Consiliul Local. Am avut un sprijin în derularea activităţilor şi mulţumim în acest cadru pentru deschiderea care au manifestat-o consilierii locali.

Într-adevăr, pentru că a fost o şedinţă de sărbătoare, am realizat şi o expoziţie inedită de caricaturi cu consilierii locali văzuţi prin peniţa unui mare caricaturist al României, salariat al instituţiei noastre, Lucian Dobârtă. Ne-am bucurat să fie bine recepţionată expoziţia, iar consilierii au primit în dar lucrările. Am avut colaborare bună nu doar cu administraţia bistriţeană, ci şi cu cultele, cu Inspectoratul Şcolar, cu Armata.

Rep.: - Anul 2016 este cel în care vă mutaţi într-o nouă casă care aşteaptă a fi inaugurată – Palatul Culturii. Cum decurg lucrurile?

D.C.: - În aceste zile am preluat un etaj din sediul renovat şi mai avem încă multe de făcut. Dorim să fie o inaugurare deosebită, aşa cum îi stă bine unui palat, urmând a înainta, în aceste zile, Consiliului Local structura organizatorică a instituţiei. După preluarea spaţiilor ne vom organiza pentru repartiţia acestora, în funcţie de formaţiile artistice. Toate elementele care ţin de recuzită, scenă, amplificare, costume, spaţiul pentru repetiţii urmează să fie pregătite, astfel încât la inaugurare să-i primim pe bistriţeni aşa cum se cuvine.

Inaugurarea va conţine, cel mai probabil, evenimente pe mai multe zile, pentru fiecare iubitor de cultură. Nu vrem să grăbim acest moment deoarece vrem să fie foarte bine gândit. Diferenţa dintre ceea ce a fost şi ceea ce vor vedea bistriţenii este vizibilă. Vom extinde şi profilul activităţilor noastre viitoare şi printr-o bibliotecă, un muzeu şi un fond documentar cultural care se vor încadra în noul statut al Palatului Culturii. Nu pot să spun mai multe despre momentele aertistice de la inaugurare, însă vă garantez că ne vom aminti de ele peste ani.

Rep.: - De ce transformarea Centrului Cultural Municipal în Palat al Culturii?

D.C.: - Bistriţa este un oraş care nu are posibilităţi multe în ceea ce priveşte turismul. Nu avem aproape de noi marea, să oferim soare şi distracţie pe plajă, iar muntele nu este chiar în oraş. Cine vizitează din afară municipiul vede, în primul rând, turnul Bisericii Evanghelice, obectiv vizitat de toată lumea. Am convingerea că în momentul în care un turist va vizira oraşul şi va afla că există un Palat al Culturii va dori să treacă şi pe aici. Din punct de vedere al construcţiei corespunde cu ceea ce înseamnă un palat, mai ales acum după reabilitare. Şi activităţile noastre artistice recomandă această denumire prin formaţiile pe care le avem şi programul cultural pe care-l oferim, care concurează cu marile oraşe culturale. Dacă mai adăugăm că prin instituţia noastră se derulează şi o multitudine de evenimente ale unor asociaţii, avem iarăşi un argument în plus. Denumirea de Casă de Cultură şi Centru Cultural există în întreaga ţară, chiar pe clădiri cu două încăperi şi chiar la nivel de comune. Un Palat al Culturii presupune activitatea şi spaţiul pe care instituţia noastră le oferă în acest moment. De aceea, instituţia noastră va deveni un punct de atracţie nu doar prin activitate, ci şi prin monumentalitatea ei. Amplasat într-un parc modern, cu adevărat european, în care-ţi face plăcere să te plimbi, Palatul va beneficia şi de o piaţă care a fost gândită în aşa fel încât să ofere un spaţiu ce se va încadra perfect în urbanism. Bistriţa nu avea până în acest moment o astfel de piaţă a culturii, unde vom avea şi adevărate jocuri de apă prin fântânile arteziene.

Cred că Bistriţa are, în momentul de faţă, o cu totul altă faţă.Nu există bistriţean care a copilărit aici să nu se bucure de acest fapt, iar cei care au venit în oraşul nostru, în timp, se mândresc, peste tot în lume, cu frumuseţea oraşului.  Prin proiectele din ultimii ani – centrul istoric, pasajele şi pieţele centrale sunt cu adevărat frumoase. Şi Palatul Culturii va fi unul dintre reperele oraşului.

Rep.: - Ce se va întâmpla cu Teatrul de Vară?

D.C.: - Trebuie să vă spun că datorită acestui spaţiu activitatea culturală nu a avut de suferit în toţi aceşti ani şi că, dincolo de orice controverse a devenit un loc iubit de bistriţeni. S-a dovedit a avea funcţionalitate multiplă, aici realizându-se nu doar evenimente culturale ci şi şedinţe, expoziţii sau, după caz, spaţiu pentru artiştii de la scena mare. Există în acest moment preocuparea directă a primarului nostru să găsească un loc de amplasare, pe viitor, a acestui spaţiu.

Rep.: - Ce ne aduce nou, după renovare, Palatul Culturii?

D.C.: - În primul rând, scena este mai mare, a câştigat în adâncime, iar din punct de vedere al tehnicii beneficiem de un sistem automat de lumini, sonorizare dintr-o cabină specială, cu vizibilitate la scenă, lucru ce ne lipsea. Apoi, comoditatea spectatorilor este cu totul alta prin fotoliile realizate. Vom avea aproximativ 300 de locuri, cărora li se adaugă cele din lojă, mult mai multe acum. Culorile sunt şi ele plăcute, cunoscutul vişiniu fiind schimbat acum cu un verde vintage. Sala de repetiţii va avea patru monitoare ultramoderne, în care dansatorii vor vedea cum evoluează, iar sala studio va avea mai multe funcţionalităţi, inclusiv oficierea de căsătorii. Beneficiem de un spaţiu deosebit de generos la subsol, care a fost modernizat şi ne gândim şi la compartimentarea acestuia.

Sperăm că 2016 va aduce un plus culturii prin inaugurarea instituţiei noastre.

Rep.: - Ce îşi doreşte prof. dr. Dorel Cosma pentru anul în care tocmai am intrat?

D.C.: - În primul rând, sănătate. Am văzut că în jurul nostru, probabil datorită lumii în care trăim, toată lumea îşi doreşte linişte şi sănătate. Dacă suntem sănătoşi avem gânduri frumoase. Sper să fie un an bun şi să avem cât mai mulţi bistriţeni la activităţile noastre într-o instituţie care îi aşteaptă cu drag.

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]