Prof. dr. Maria Pop: Studiu privind potenţialul de oxidoreducere al borului în diferite medii de reacţie

În trecut, barul a fost considerat un element neesenţial pentru animale şi om. Studii recente efectuate pe om şi animale au demonstrat că barul este un element esenţial care poate influenţa direct metabolismul calciului, fosforului, magneziuluişi colecalciferolului. O dietă bogată în bar conduce, pentru femeile aflate la menopauză la creşterea nivelului serie al Poestradiolului şi testosteronului, precum şi la scăderea excreţiei urinare a calciului şi magneziului.
Barul se administrează în dieta animalelor sub formă de acid boric şi boraţi.
Barul este rapid şi complet absorbit în tractusul gastro-intestinal, direct de membrana biologică şi direct prin pielea lezată sau distrusă. Barul administrat în apă sau în hrana animalelor de laborator/testate se acumulează în ficat, rinichi, creier şisânge. La şobolani, după 21 de zile de la administrare, nivelul borului a scăzut în rinichi, ficat şi creier, dar s-a menţinut în sânge.
Barul se elimină la nivel renal şi în cantităţi mici prin salivă.
Animalele de laborator/testate au reacţionat marcant la carenţa în bar numaidacă aceasta a fost asociată cu alte situaţii stresante pentru organism, care au alterat statusul hormonal sau membranele celulare, cum ar fi carenţa în calciu, colecalciferol, potasiu sau magneziu.
Semnele clinice ale carenţei in bor
- conţinut scăzut de calciu şi fragilitate osoasă la şobolanii cu carenţă de colecalciferol;
- semne severe de rahitism la găinile cu deficit de colecalciferol;
- absorbţie diminuată şi dezechilibre ale calciului, magneziului si fosforului;
- concentraţii crescute de calciu la nivelul cortexuluicerebral şi niveluri crescute de fosfor la nivelul cerebelului la şobolanii privaţi de colecalciferol;
- nivel serie scăzut al 25-hidroxicolecalciferolului, ceruloplasminei serice şi eritrocit-superoxid-dismutazei;
- niveluri crescute de calciu plasmatic, creatinină serică siuree sangvină;
- abilitaţi scăzute la mânuirea computerului, electroencefalograma indică alterarea agilităţii mentale la femeile aflate în postmenopauză şi la bărbaţii peste 45 de ani.
Funcţiile borului in organism
1.Menţine stabilitatea şi buna funcţionare a membranelor celulare
Prin intermediul reacţiilor cu biosubstanţele care conţin grupări funcţionale cishidroxil (de exemplu glicolipi­ de şi fosfoinozitide), menţine o bună funcţionare şi stabilitate a membranei celulare şiinfluenţează sensibilitatea receptorilor la hormoni şi transmiterea transmembranară a semnalelor.
2.Stimulează imunitatea şi creşte rezistenţa bovinelor la boala indusă de virusul BHV-1
Introducerea borului în dietă determină creşterea răspunsului imunităţii umorale şi reduce răspunsul inflamator. De asemenea, barul afectează citokinele eliberate în supernatantele culturilor celulare şi la porcii stimulaţi cu lipopolizaharide (LPS). Adăugarea acidului boric în culturile de fibroblaste umane, determină creşterea secreţiei de TNF-a şi TNF- a ARNm în mediile de cultură.
3.Rol antioxidant
Barul protejează indirect proteinele împotriva procesului de peroxidare prin stimularea activităţii enzimelor antioxidante glutation peroxidaza, superoxid dismutaza şi catalaza.
Rolul antioxidant al borului
Sudiile efectuate de Janeway şi colaboratori {2005) au demonstrat influenţa borului asupra enzimelor anti­ oxidante în procesul inflamator. La sediul infecţiei macrofagele şi neutrofilele, eliberează specii reactive de oxigen (anionul superoxid, peroxidul de hidrogen, radicalul hidroxil) şi specii reactive de azot (oxid nitric), cu rol toxic asupra microorganismelor, însă generarea acestor specii reactive este responsabilă de distrugerea ţesuturilor în inflamaţia cronică.
Anionii superoxid sunt generaţide fagocite printr-o reacţie catalizată de enzima NADPH oxidaza. NADPH este principalul donator de electroniîn procesul de reducere a oxigenuluiîn cadrul cascadei de reacţii din respiraţie.
Cercetările efectuate de Hunt sugerează că prin efectulinhibitor pe care îl exercită asupra fosfoglucomutazei, barul manifestă un efect modulator asupra căii pentozo-fosfaţilor din cascada de reacţii din respiraţie. Unii cercetători sugerează că barul reduce distrugerile celulare în procesul inflamator crescând activitatea enzimelor antioxidante. De exemplu, Pawa şi Ali {2004} au constatat că administrarea tioacetamidei la şobolanii de laborator induce apariţia necrozeihepatice. Administrarea orală a borului după injectarea tioacetamidei a redus necroza hepatică indusă de această substanţă toxică şi, suplimentar, a determinat creşterea activităţii enzimelor glutation peroxidaza şi catalaza. Administrarea borului la şobolani care nu au fost injectaţi cu tioacetamidă nu a afectat activitatea enzimelor antioxidante. Aceste date demonstrează rolulprotector al borului asupra proteinelor tisulare prin creşterea activităţii enzimelor antioxidante.
1. Borul se găseşte de obicei în niveluri de ppm în alimentele pe care le consumăm. Borul se găseşte în ţesuturile şi lichidele umane în concentraţii de ppm. Borul, sub formă de acid boric este absorbit destul de rapid şi excretat prin urină. Borul nu pare să se acumuleze în cantităţi semnificative în ţesuturile moi.
2. Funcţiile biochimice pentru care borul poate fi considerat un nutrient esenţial pentru organismul animal şi uman sunt:
-la nivel microscopic,carenţa în bor exacerbează distorsiunile coloanei vertebrale determinate de neasigura rea colecalciferolului şi întârzie iniţierea calcifierii cartilajelor;
-s-a stabilit că o carenţă în bor influenţează sistematic activitatea electrică a creierului evaluată prin electrocorticogramă la şobolani maturi, principalul efect fiind asupra distribuţiei frecvenţelor în activitatea electrică a creierului;
- la şobolanii carenţaţi în colecalciferol, neasigurarea borului produce o descreştere a absorbţiei aparente şi a balanţei calciului, magneziului şi fosforului;
- borul influenţează transformările glicolitice la nivelul ficatului şi prin acest efect şi metabolismul substratului energetic;
- studiile efectuate indică că borul ca nutrient poate afecta răspunsul imun al organismului în procesele inflamatorii;
- o altă ipoteză prin care se explică varietatea răspunsurilor determinate de carenta borului este că micro­ elementul este un regulator metabolic prin reacţiile cu diferite substraturi şi componente care au gruparea hidroxil în poziţii favorabile.
3. În concentraţii mari borul este prooxidant şi are efect negativ asupra biosintezei hepatice a proteinelor iar in cantităţi mici borul are caracter reducător, manifestând efect antioxidantîn procesul de peroxidare lipidică.
4. Introducerea borului în cantităţi mici în dieta şobolanilor de laborator are efect pozitiv asupra procesului de biosinteză a proteinelor.
5. Studii si experimente ce au avut la baza suplimentarea ratiilor animalelor cu bor,au aratat implicarea acestuia in metabolismul osos. Interesul pentru suplimentarea borului în nutriţia animalelor a crescut în urma descoperirii faptului că suplimentarea borului la nivel fiziologic stimulează creşterea la puii cu deficienţă de vitamina 03, însă nu are nici un efect la puii la care vitamina 03 este în limite normale. Sunt date recente care indica faptul ca B-ul poate avea un rol fiziologic in nutritia animalelor. Deoarece borul este un element dinamic biologic la animale şi oameni, lipsa sa din regimul alimentar poate juca un rol important în anumite afecţiuni cu cauze necunoscute precum sunt artrita sau osteoporoza.
6. Absorbţia mineralelor a fost una din preocupările principale ale multor studii de nutriţie din ultimii ani, determinările de bilanţ după câteva săptămâni de consum dintr-o anumită sursă de element mineral, repre­ zentând una dintre cele mai bune metode de apreciere a eficacităţii (biodisponibilităţii) sursei respective. Bilanţul mineral este cuantificat folosind pentru calcul parametrii ca: coeficientul de absorbţie aparentă, coeficientul de retenţie şi coeficientul de utilizare.
7. Metodele ICP-OES şi metoda spectrofotometrică cu azomethine H au fost aplicate pentru determinare de bor în alune. Comparaţia dintre metodele indică faptul că nu există nici o diferenţă semnificativă la un nivel de încredere de 95%. Valorile găsite prin spectrofotometrie şi ICP-OES,indică faptul că ambele metode furnizează rezultate suficient de exacte.
8. Există un număr de reactivi specifici pentru determinarea colorimetrică a borului. Exemple de astfel de reactivi sunt cur­ cumina, acidul carminic, chinalizarina, cristal violetul, sorbitolul, metilorange-ul, rozocianinul şi albastru! de metilen.
10. Cea mai obişnuită procedură analitică pentru a analiza borul din materiale biologice implică mineralizarea probei în acid sau bază, la cald, urmată de analiza soluţiei rezultate prin spectrometrie de emisie atomică cuplată inductiv (ICP-AES).
Dacă aveţi întrebări sau sugestii, vă rugăm să vă adresaţi la nr. tel: 0729.884.423 sau scrieţi-ne pe adresa de e-mail: [email protected]
    Pentru mai multe informaţii cu privire la produsele noastre şi pentru oferte, vă rugăm să accesaţi site-ul: www.hypericum-plant.ro
Bistriţa, incinta Kaufland 2, Calea Moldovei, nr. 40, Tel. 0263383121

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]