Prof. Horaţiu Paşca: Sportul de masă/performanţă, între fenomen social şi sculptor de personalitate

Prof. Horaţiu Paşca, antrenorul echipei de handbal feminin de la CSM Bistriţa, consideră că asistăm la o repoziţionare a sportului între priorităţile societăţii contemporane, asta pentru că sportul acoperă un spectru larg, fie că vorbim de acesta ca fenomen social, die că e sport de masă/sport de performanţă, sau ca “sculptor de personalitate”.  

“Mă bucur că la o dezbatere publică despre educaţie a fost invitat şi sportul, pentru că în ultima vreme, din punctul meu de vedere, nejustificat, după o perioadă de declin sau de marginalizare a acestui sector al educaţiei, sportul începe să revină acolo unde îi este locul şi ocupă un loc tot mai mare în marea familie a educaţiei generale”, a declarat Paşca, în cadrul dezbaterii “Educaţia, încotro?”, organizată de prim-vicepreşedintele PNL BN, Monica Săsărman, în sala Consiliului Judeţean.    

         Acesta a ţinut să menţioneze că “gradul de civilizaţie al unei naţiuni poate fi cuantificat şi prin numărul practicanţilor de sport”. “Din fericire, România are tradiţie în acest fenomen social, chiar dacă vorbim de sport individual şi sport de echipe. România are performanţe foarte bune şi a avut de-a lungul timpului şi în atletism, şi în scrimă, şi în box, şi este fenomen social, pentru că aceste rezultate deosebite obţinute la nivel internaţional nu au făcut altceva decât să conducă societatea în a se alătura în masă acestor tipuri de manifestări. Ca dovadă, toate competiţiile desfăşurate, tot sportul de calitate petrecut în Bistriţa au umplut sălile, au umplut stadioanele, au tras un număr cât mai mare de spectatori sau de participanţi. Pe lângă faptul că creează emulaţie fantastică în jurul lui, propune pentru tânăra generaţie şi nişte modele de urmat”, a explicat Horaţiu Paşca.

         Sub aspectul sportului de masă, a menţionat profesorul bistriţean, rezultatele sunt uşor de cuantificat, prin prisma unui corp bine lucrat, tonifiere, relaxare, şi comabaterea bolii secolului, stresul cotidian. Acesta a prezentat modelul practicat în companiile japoneze, unde, timp de o jumătate de oră, se face moişcare în cadru organizat la locul de muncă. “Cunosc companii româneşti, inclusiv una din Bistriţa, care oferă angajaţilor vouchere sau abonamente la săli de sport, încurajându-i să facă mişcare tocmai pentru a creşte eficienţa angajatului la locul de muncă”, a menţionat acesta, în cadrul dezbaterii.

Paşca a punctat faptul că sportul de performanţă presupune extraordinar de multe sacrificii şi renunţări.  “Când am lucrat la nivel de copii şi juniori, le-am spus că nu sunt copii obişnuiţi, că sunt copii care trebuie apreciaţi din toate punctele de vedere şi, într-o oarecare măsură, înţeleşi, pentru că muncesc foarte mult”, a spus antrenorul bistriţean.

Nu în ultimul rând, remarca Horaţiu Paşca, sportul este “sculptor de personalitate”, influenţa dascălului fiinde una covărşitoare în dezvoltarea copiilor.   “V-o spun din propria experienţă, pentru că, în calitate de antrenor implicat în sportul de performanţă, petreci alături de un copil care nu este al tău undeva la 55% din timpul său, iar în familie, undeva la mai puţin de 45%. (…) Perioada de pregătire care înseamnă ruperea de familie provoacă copilul să stea într-un mediu concurenţial, îi educă independenţa de la o vârstă fragedă, o stimă de sine crescută, ambiţie, curaj, asumări, responsabilitatea propriilor decizii, reguli foarte calare de igienă, rigurozitatea, hărnicie, organizare. În plus, apar şi factorii motivaţionali care, în momentul când ajungi la apogeul vieţii sportive, vorbim de premii, cupe, medalii, diplome, însă iniţial recompensele sunt de alt tip, recunoaştere publică, un feed-back pozitiv”, a completat acesta.

În loc de concluzie, Paşca a făcut trimitere la Mihai Eminescu care spunea că “niciun om nu se întăreşte citind cartea de gimnastică, ci făcând exerciţii, niciun om nu învaţă a judeca citind judecăţile gata scrise de alţii, ci judecând singur şi dându-şi seama de natura lucrurilor”.