Proiectul de modernizare a Pieţei Centrale, adoptat de CL Bistriţa. Primarul Creţu: Bistriţenii se vor mândri cu acest proiect, cu şanse de finanţare din fonduri europene

Consiliul Local Bistriţa a adoptat, după 6 ore de discuţii în comisiile reunite şi în plen, cu 14 voturi pentru şi 6 împotrivă, documentația de avizare a lucrărilor de intervenții și a indicatorilor tehnico- economici pentru obiectivul de investiții ”Modernizare Piața Centrală”. Documentaţia a fost elaborată de S.C. Planwerk S.R.L. Cluj. Finanţarea investiţiei ar trebui să se facă din Fondul European de Dezvoltare Regională, bugetul de stat, bugetul local și din alte fonduri legal constituite cu această destinaţie,  potrivit  legii.

Primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, a menţionat că şi-a dorit ca acest proiect să fie elaborat şi evaluat de specialişti – cum a fost cazul Ordinului Arhitecţilor din România -  fără a fi implicat politicul. „Sunt sigur că şi cetăţenii din municipiul Bistriţa se vor mândri cu acest proiect care are şanse foarte bune să fie finanţat pe fonduri europene. Sunt probleme pe care nu le creează automobilul, nu numai în Bistriţa, nu numai în Piaţa Centrală. Ne sufocă automobilul. (...) Ceea ce realizăm în Bistriţa este să facem viaţa un pic mai frumoasă, pentru cei mai mulţi cetăţeni. Nu o să reuşim niciodată, cun un proiect mare, să împăcăm absolut toată lumea, întotdeauna vor exista oameni cărora li se ating anumite interese”, a spus primarul Bistriţei.

Ovidiu Creţu a menţionat că istoria Bistriţei nu este doar de un secol, ci de 800 de ani, că Piaţa Centrală nu mai poate arăta ca în trecut, astfel că se impune „să dăm crezare, să dăm gir, să susţinem ştiinţa, tehnologia, arta”, pentru ca oraşul să meargă înainte.  

***

Toţi consilierii municipali ai PNL şi ecologistul Teodor Mârza au intervenit în plen, venind cu propuneri, inclusiv recomandarea ca acest proiect de hotărâre să fie retras. În timp ce Filip Moisil a cerut ca „verdele să nu fie scos din inima oraşului”, Mioara Seica a invocat faptul că documentaţia nu a fost pusă la dispoziţie în timp util, iar Diana Morar a făcut referire la necesitatea păstrării suprafeţei înierbate. Ioan Peteleu a punctat faptul că Piaţa Centrală din Bistriţa este unică, iar niciunul dintre evaluatorii proiectelor sau dintre proiectanţi nu este bistriţean, recomandând retragerea proiectului şi iniţierea unei dezbateri publice ample. Nu în ultimul rând, liderul liberal Sorin Hangan  a declarat că pentru a fi un proiect de succes, ar fi fost necesar consensul actorilor implicaţi, iar atunci când a fost votat Palnul Urbanistic de Detaliu nu s-a ştiut ce se va întâmpla cu spaţiul verde.  

***

De asemenea, în sală au fost prezenţi aproximativ 35 de bistriţeni care au protestat faţă de soluţia aleasă pentru modernizarea Pieţei Centrale. Aceştia au avut pancarte cu mesajele „Vrem cadastru verde”, „Lăsaţi copacii”, „Respectaţi legile de mediu”, „Nu sacrificaţi spaţiul verde” etc. Dintre aceştia, 7 au luat cuvântul, printre care Marius Bălan (Partidul Verde), Florin Chereji (Bistriţa Civică), Silvan Crăciun, Ciprian Samoilă etc. Marius Bălan a făcut referire la cele 4700 de semnături strânse împotriva proiectului, la legislaţia de mediu şi la obligativitatea de a înregistra terenul din zona Pieţei Centrale ca spaţiu verde, spunând că „iubeşte Bistriţa verde, nu Bistriţa mineralizată”. Florin Chereji de la Bistriţa Civică a spus că în timp ce politica Uniunii Europene este „verde”, municipalitatea cere finanţare pentru a distruge un spaţiu verde, iar faptul că se doreşte deschiderea câmpului vizual spre monunemte istorice nu este îngrădit de spaţiile cu iarbă. Alţi cetăţeni au invocat aspecte economice, de biodiversitate, dar şi faptul că lucrările ar afecta structura de rezistenţă a clădirilor.

***

        La şedinţa extraordinară a CL Bistriţa a participat şi arh. Eugen Pănescu, cel care a făcut prezentarea proiectului, dar a şi răspuns la întrebările aleşilor locali şi ale cetăţenilor. Acesta a vorbit despre  modul în care a fost conceput proiectul, care  pune, de fapt, în valoare moştenirea culturală. În ceea ce priveşte spaţiile înierbate, care vor dispărea, acesta a precizat că Piaţa Centrală va avea o altă funcţiune, că nu este un parc, iar pentru riverani va fi un fapt benefic, inclusiv prin  creşterea valorii clădirilor, cum s-a întâmplat în alte locuri. Arhitectul nu s-a sfiit să spună că a fi „verde” nu înseamnă doar a purta un tricou verde şi a milita pentru un spaţiu cu iarbă, ci a adopta un stil de viaţă care presupune renunţarea la automobil şi folosirea unor mijloace de transport nepoluante, de exemplu.  

         „Consider că îngrijorările unor cetăţeni trebuie să fie  discutate. Noi avem şi am respect pentru ele şi sunt deschis să discut cu oricine aceste probleme legate de calităţile spaţiului public. Propunerea pe care noi am am înaintat-o Consiliului Local şi pe care am discutat-o de câţiva ani de zile, nu e acumprima dată, propune păstrarea volumului de coronament. Copacii cei mai mari, cei existenţi sunt păstraţi, nu au fost propuţi vreodată spre eliminare, şi aici noi am evitat să respectăm tema de concurs care propunea defrişări mai mari. S-au păstrat arborii de aliniament pe tri laturi ale Pieţei, mai puţin latura de Sugălete, şiproiectul propune înmulţirea numărului de arbori cu arbori plantaţi. Aceştia vor avea suprafeţe suficient de mari la bază pentru a putea să aibă umiditate, să supravieţuiască.

Ceea ce într-adevăr proiectul nostru propune pentru înlocuire  - şi nu am fost lipsiţi de echivoc în a susţine -  acele suprafeţe de iarbă, care ştim că plac, inclusiv acele rondouri cu flori, înţelegem de ce plac, dar considerăm că nu sunt utilizate şi că locul lor în Piaţa Centrală a unui municipiu care credem că va avea o viaţămai vibrantă decât are acum  poate să fie susţinut mai bine de ceea ce am propus noi, anume o suprafaţă cu circulaţie generală pe care poţi să o foloseşti într-o multitudine de feluri, locuir pentru diferite activităţi”, a explicat arh. Pănescu.

Acesta a menţionat că pentru scăderea temperaturilor, mai ales vara, pe lângă păstrarea volumului coronamentului arborilor, va fi amenajat şiun complex de fântâni arteziene. „Înţeleg că propunerile nuîntrunesc mulţumirea generală, suntem conştienţi de acest fapt şi de faptul că cetăţeni care contestă aceste propuneri au făcut foarte bine să îşi ia timp şi să vină la şedinţe, să semneze petiţii pentru a se putea discuta”, a mai spus arh. Eugen Pănescu.

*** 

Ce prevede "în mare" proiectul...

Obiectivul general al investiţiei îl constituie pietonalizarea pieţei şi reunificarea ei spaţială, activează repere istorice şi tradiţii ale Bistriţei, într-o formă contemporană, non-muzeală şi strâns legată de viaţa oraşului. Propunerile documentației sunt corelate cu proiectele de reabilitare a pasajelor, străzilor și trotuarelor din centru istoric recent terminate sau aflate în lucru. De asemenea, proiectul este corelat cu proiectul pentru Linia Verde, aflat in fază D.A.L.I., care include suprafața carosabilă de pe latura nordică a pieței.

         Conform documentelor programatice de la nivel european, dezvoltarea mobilității urbane trebuie să devină mult mai puţin dependentă de utilizarea autoturismelor personale, prin schimbarea accentului de la o mobilitate bazată în principal pe utilizarea acestora, la o mobilitate bazată pe mersul pe jos, utilizarea bicicletei ca mijloc de deplasare, utilizarea transportului public de înaltă calitate şi eficienţă, reducerea utilizării autoturismelor personale, concomitent cu utilizarea unor categorii de autoturisme nepoluante.

Proiectul se încadrează în: Programul Operațional Regional 2014-2020,  Axa prioritară 4.- Sprijinirea dezvoltării urbane – Prioritatea de investiții 4.1- Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor – Obiectiv specific: “Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă”.

         Scopul proiectului:

- ridicarea calităţii vieţii urbane în Bistrița prin pietonalizarea cei mai mari parți ale pieței;

- îmbunătățirea imaginii urbane și a calității vieții în interiorul centrului istoric;

- reducerea, calmarea şi eficientizarea traficului motorizat în zona centrală, în favoarea dezvoltării unei reţele atractive şi sigure de trasee pietonale şi ciclistice;

- asigurarea de zone pietonale şi de spaţii cu caracter prioritar pietonal, chiar dacă suportă trafic redus;

- posibilitatea folosirii acelui mod de transport care este cel mai eficient pentru a ajunge la destinaţie, ţinând cont de factori ecologici, economici şi urbanistici, asigurarea mobilităţii eficiente oricărui cetăţean;

- asigurarea unui mediu înconjurător cât mai prietenos, reducerea poluărilor sub limita pericolului asupra sănătăţii umane.

         Suprafața propusă pentru modernizare și amenajare prin documentația D.A.L.I. este de 14.276 mp; Suprafața de 2.844 mp din suprafața totală inclusă în Certificatul de Urbanism nu face parte din documentație, fiind inclusă în proiectul “Linia Verde” respectiv amenajată recent prin proiectul “Axa Artelor”.

         Prin proiect se propune:

- asigurarea continuității spațiului pietonal prin eliminarea parcărilor , a unor amenajări amplasate dezavantajos și prin reorganizarea componentei vegetale;

- în concordanță cu Planul Urbanistic General al zonei centrale, propunerea urmărește pietonalizarea în cât mai mare măsură a Pieței Centrale, pavajul va fi corelat cu cel utilizat pe strada Liviu Rebreanu și cu cel de pe străzile și pasajele reabilitate recent;

- pe laturile de est și de sud este asigurat accesul riveranilor, al vehiculelor de aprovizionare și a celor de urgență , prin intermediul unor zone carosabile pavate;

- se va păstra legătura auto pe latura de vest a pieței între strada Nicolae Titulescu, George Coșbuc și Gheorghe Șincai;

- traseul actualei străzi Dornei pe latura nordică a pieței păstrează posibilitatea accesului auto/transport publci/ pentru biciclete în piață, inclus într-un alt proiect în derulare (Linia Verde) și care nu face parte din acest proiect;

- se prevăd amplasamente pentru montarea unor standuri ad-hoc pentru expunere și comercializare produse meșteșugărești tradiționale, suveniruri, etc, ca o continuare a acestei activități de pe str. Liviu Rebreanu, cu ocazia diverselor manifestări precum târguri, zilele municipiului Bistrișa, etc.

- amplasarea unor piese speciale din piatră naturală, cu informații despre poziția și configurația fostelor construcții adiacente fostei fortificații;

- amplasarea unui curs de apă integrat în pavaj pe traseul canalului care străbătea piața pe latura sudică;

- amplasarea a două fântâni și cișmele la intrările în piață;

- reorganizarea planațiilor din apropierea statuii Andrei Mureșanu;

- amplasarea a 3 catarge pentru steaguri;

- asigurarea iluminatului stradal, a iluminatului pietonal, a iluminatului de ambianță și ghidaj vizual, a iluminatului clădirilor reper, cu sisteme de iluminat cu aparate cu LED , tip coloană luminoasă;

- amplasarea de mobilier urban: băncile, scunele, mesele și cuburile-tabureți vor fi grupate predominant pe perimetrul și în interiorul fostei incinte fortificate;

- între clădirile bisericii și primăriei se va amplasa o machetă de bronz a nucleului istoric al orașului;

         Pe laturile de est şi de sud este asigurat accesul riveranilor, al vehiculelor de aprovizionare şi al celor de intervenție, prin intermediul unor zone cu carosabil ocazional (pavate).

         Se va păstra legătura auto pe latura de vest a pieței între strada Titulescu, George Coșbuc și Gh. Șincai. Traseul actualei străzi a Dornei pe latura nordica a pieței păstrează posibilitatea accesului auto / transportului public/ biciclete în piaţă, este însă inclus într-un alt proiect aflat în derulare (Linia Verde) și nu este parte a acestei documentație.

     Statuia Andrei Mureşanu își păstrează poziţia actuală şi este integrată în noua amenajare, în primul rând prin reorganizarea plantaţiilor din imediata ei apropiere.  

     Linia Apei, compusă dintr-un element sursă (platformă înălţată cu două praguri) la joncţiunea străzii Rebreanu cu piaţa, un canal semiacoperit şi unul deschis, este însoţită de jeturi dinamice aflate la nivelul pavajului, în zona aflată la sudul bisericii. Pe poziţia aproximativă a vechii aducţiuni de apă (colţul de nord-est al pieţei) este amplasată o fântână circulară care mobilează şi împrospătează zona de intrare în piaţă.

     Soluţia de iluminat se dezvoltă pe patru dimensiuni: iluminat funcţional stradal pe latura de nord-est (prelungirea străzii Gheorghe Şincai), iluminat pietonal pentru restul amenajării, iluminat de ambianţă şi ghidaj vizual, iluminat al clădirilor reper.

         Zona nord-estică a pieţei primeşte un rol multifuncţional, reluând în formă contemporană, tradiţia şi – parţial – configuraţia târgurilor care aveau loc aici. Poziţia acestei zone flanchează şi deserveşte în mod firesc principalul flux pietonal care traversează şi astăzi piaţa: de la nord-vest spre sud-est, legând strada Rebreanu de strada Dornei. Prin eliberarea zonei de trafic staţionar şi restrângerea vegetaţiei, se obţine flexibilitatea necesară desfăşurării diferitelor tipuri de evenimente: pieţe volante, târguri, concerte şi proiecţii de film, diferite alte manifestări sociale.

         Zona nordică primeşte un rol multifuncţional şi un caracter predominant mineral. Castanii de dimensiuni mari sunt păstraţi ca elemente solitare care flachează principalul flux pietonal al pieţei (diagonala Dornei-Rebreanu) şi umbresc locuri de odihnă.                            

Latura sudică a pieţei, însorită şi cu un caracter mai retras, beneficiază în continuare de prezenţa arborilor de talie medie pentru a găzdui activităţi cu caracter recreaţional şi ludic. Sunt selectate specii cu inflorescenţe şi cromatică bogate. Configurarea acestora în grupuri asociate cu elemente de mobilier şi jocuri de apă, lasă locul unor culoare vizuale neobstrucţionate în direcţia faţadei bisericii.

 

 

 

.

Comentarii

17/06/18 09:43
cititor

Ne vom mandri ca si de partia de schi, domnule primar... ?

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]