Pronia şi rugăciunea moroșanului Gheorghe Paşca

preot Rus Vasile

Gheorghe Pașca era un om rugător de Dumnezeu.Rus Gheorghe își aduce aminte că venea iarna la Mihăilă Rus în colibă pe valea Rea și le citea din Scriptură:’’Eram ca într-o familie...zicea că Bunul Dumnezeu îl va ajuta și se va întoarce acasă cât de târziu’’[1]

            Todică Ioan de pe valea Fiadului aflat în interogatoriul Securității la Năsăud declară:’’În 1954 prin luna mai mă aflam în locul numit Fața Mesteacănului având împreună cu tatăl meu stână cu oi.Seara pe la ora 21 mă aflam împreună cu părinții mei Gheorghe și Nastasia în colibă.A intrat Pașca în colibă.Mama l-a îmbiat cu un blid cu mămăligă și o cană de lapte.După ce a mâncat s-a consultat cu mama în unele probleme din Biblie.Eu și tata îi ascultam cum asculți duminica slujba la biserică’’.[2]

            Pașca purta la el două Biblii din care citea noaptea înainte să închidă ochii.Acesta era ritualul lui în casele în care era găzduit.Ținea posturile bisericii.În ziua de 24 iunie a anului 1955 preotul Bondane Ioan din Telciu mergea pe valea Fiadului chemat de Telcean Dumitru să îi facă sfeștanie în casă.După slujbă a intrat Pașca în casă iar preotul își amintește:’’A pus ranița grea cu muniție în care avea șase grenade cu coada de lemn pe pat.Lângă ea a pus pușca cu o țeavă,binoclul ce îl avea în mână iar din buzunarul pantalonului drept a scos un pistol de 20 de centimetri lungime.La gât purta o traistă de piele în care avea o Biblie și cărți bisericești.Gazda l-a îmbiat cu o bucată de carne friptă.A refuzat să mănânce spunând că ține ajun.După ce am vorbit din Biblie a zis către mine:’’Comuniștii nu sunt creștini.Regimul ăsta e plin de jidani și de țigani.Ăștia conduc acum’’.A vorbit în termeni de mare hulă regimul comunist’’.[3]

            În ziua de 19 mai a  anului 1954 Pașca se afla alături de locuitorii din Suplai în hotarulul satului în locul numit Prislop unde era instalată stâna cu oi a plăienilor.Preotul era cu ei și a făcut slujbă să le sfințească oile.La despărțire Pașca îl roagă:’’Dă-mi părinte să sărut crucea...De șapte ani de când am fugit de acasă nu am mai sărutat-o.[4]

            Grătiniuc Ioana l-a primit în casa ei din Romuli pe cumnatul ei, pe Gheorghe Pașca când era urmărit de Securitate.I-a dat masă și pat.Își aduce aminte :’’Înainte de a adormi întotdeauna citea din Biblie și se ruga lui Dumnezeu să îl apere de Miliție.În zorii dimineții  se trezea din somn și ne trezea și pe noi.Ne spunea că i-a visat noaptea că vin să îl prindă.Ne cerea să închidem ușile că vin după el.Și așa era.La  scurt timp după plecarea lui soldații îl căutau prin casă și înjurau că nu dau de el’’[5]

            Despre acest dar al premoniției pe care îl avea Pașca și pronia care îl apăra vorbește și o notă informativă dată de Bujor Rem din Găureni în 9 iunie 1955 în sediul Securității din Năsăud:’’Irina,soția lui Tecar Petru din Bichigiu a spus că Pașca a dormit noaptea în casa lor.Pe la patru dimineața s-a sculat din somn  și le-a spus să închidă ușile după el că pleacă.Avea  presimțirea că în scurt timp casa va fi înconjurată de armată.După zece minute de la plecarea lui armata a sosit la casa lui Tecar Petru[6].Locotenentul Opriș Ioan care a preluat nota informativă face o mențiune în partea de jos a paginii în care era scrisă informația lui Bujor Rem:’’În casa lui Tecar Petru am instalat un post de pândă condus de locotenentul Sicoe.Rezultă că înainte de a intra în obiectiv fugarul a fost în casă’’.[7] Se pare că o pronie îl apăra și îl ținea în viață datorită rugăciunilor și citirilor din Biblie pe care o purta într-o traistă de piele la gât alături de încărcătoarele cu cartușe.

 De ce nu mă lăsaţi să trăiesc nici măcar în pădure?

Nu fac nimănui nici un rău

V-am dat tot ce am avut

Casa din sat cu moară, stupina, pământul şi vitele

Tot ce-am strâns o viaţă

Am aici un copil mic şi soţia gravidă

 Lăsaţi-ne să trăim măcar în munţi

În vizuina asta sub pământ ca animalele pădurii

Pădurile şi munţii au fost întotdeauna ale noastre

Străinii s-au aşezat numai pe văi

Ne-au lăsat pădurile şi munţii

Nimeni niciodată nu ne-a scos din pădurile noastre ca voi

Nici aici nu mă lăsaţi să trăiesc?

Voi cine sânteţi?

 Ce fel de oameni sânteţi?

Nu mă voi preda comuniştilor niciodată viu ci doar mort…..

Pașca a ales libertatea și a devenit un proscris,un fugar. Convins că regimul comunist nu va găsi aderenți în România acelor ani,aștepta pe cărările tainice de munte venirea americanilor și reinstaurarea monarhiei. Felul în care Pașca evita mereu raziile Securităţii și își pierdea urma i-a adus o aureolă legendară.Filmul documentar ‘’Partizanul Gheorghe Paşca’’ care redă mărturiile orale despre viaţa şi jertfa luptătorului anticomunist a ajuns la 110.000 de vizualizări pe site-ul You Tube.Legendarul luptător anticomunist este scos din anonimat.Iar asta pentru ca blestemăţiile dictaturilor de orice fel să nu se mai repete niciodată în a noastră ţară.




[1] Interviu Rus Gheorghe,nepotul lui Mihăilă Rus.

[2] A.C.N.S.A.S.,dosar nr. 596249,vol.3,p 398,Proces verbal de interogatoriu Todică Ioan.

[3] Ibidem,p.238,Notă informativă Nicolae Petre.

[4] Ibidem,vol.4,p.418,Adresă Securitatea Bistrița către Securitatea Cluj...Declarația lui Ciuta Ioan care se afla la stână și a văzut întâmplarea.

[5] Interviu Grătiniuc Ioana.

[6] A.C.N.S.A.S.,dosar nr. 596249,vol.3,p.225,Notă informativă Dorel Ioan.

[7] Ibidem

 

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]