Protopopul Alexandru Vidican: E zi de luminație!

Multe sunt crucile și poienile pe care le poartă oamenii în suflet și-n gând. O cruce plină de noduri este și cea a dorului cu care bătătorim drumul aducerii aminte de cei dragi plecați dintre noi.
Ziua de 1 Noiembrie, de luminație, este o zi specială de întâlnire la ”masa tăcerii” cu cei ce ne-au născut, ne-au legănat copilăria și ca niște ” lumânări în cuib de cuc”, s-au stins și-au luat drumul veșniciei.
Ce mângâiere să ai slujbe și rugăciuni de pomenire, flori de recunoștiință, lumânări care să le lumineze chipul cel demult plecat, și mai ales să ai sentimentul că ei n-au murit ci doar au plecat în altă lume a veșniciei și a neuitării.
Câte lumânări aprinse și flori pe mormite, atâtea suflete trec pe sub ”Poarta sărutului” și a neuitării. Câte rugăciuni rostite pentru ei, atâtea ” coloane ale infinitului” spre cer.
În zi de luminație, ei dragii noștri dragi plecați, jubilează, se fălesc în fața lui Dumnezeu că nu-s uitați, nu-s a nimănui.
De aceea poetul spunea: ” Plini de boli și suferinți, / Ne întoarcem în mormânt. / Cât mai suntem, cât mai sunt / Mângâiați-i pe părinți!
Numai acum, de luminație, stelele se contopesc cu lumânările și florile cu lacrimile.

Odihnească-se în pace!

Protopop,
Pr. Alexandru Vidican

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]