Raport final la Grupul Şcolar Silvic Năsăud

În această toamnă elevii Grupului Şcolar Silvic au participat la două acţiuni de cooperare internaţională în Suedia si Polonia. În urma discuţiilor cu participanţii la cele două proiecte am aflat următoarele: În Suedia au fost şapte participanţi şi profesorul însoţitor Gioconda Neamţ. Tematica proiectului de plasament LLP-LdV/IVT/2007/RO/019, proiect Leonardo da Vinci, s-a concentrat pe modalităţile de îngrijire a arboretelor şi de protecţie a mediului, pe numeroase activităţi practice şi câteva vizite de studiu. Participanţii au fost familiarizaţi cu noutăţile din domeniul silviculturii şi protecţiei mediului, cu problemele cu care se confruntă ţările europene în gestionarea pădurilor, refacerea habitatelor naturale, rolul ecoturismului pentru dezvoltarea durabilă a unei regiuni şi cu exemplele de bună practică în domeniul conservării biodiversităţii şi de sensibilizare a populaţiei la problemele de mediu, cu reciclarea şi gestionarea deşeurilor, cu reciclarea apelor uzate, metodele de plantare, îngrijirea parcurilor, reconstrucţia ecologică a zonelor despădurite din cauza doborâturilor şi rupturilor de vânt.

Beneficiile proiectului pentru elevii care au participat la plasament s-au concretizat în dobândirea de competenţe în domeniul managementului mediului şi silviculturii, posibilitatea de a schimba idei, de a lucra în echipă, de a învăţa cum se pune problema protecţiei mediului, punctele tari şi slabe şi nu în ultimul rând de a utiliza limbajul tehnic. Toate aceste competenţe au contribuit la dorinţa participanţilor de a continua studiile în domeniul stagiului derulat. Considerăm că obiectivele proiectului aprobat au fost atinse aproape în integralitate.

O. L.: Ce tip de validare a acestei activităţi aţi obţinut?

G. N.: Certificatele Europass Training, de competenţe lingvistice şi profesionale, certificate de participare la stagiu de la unitatea de primire cât şi raportul final de evaluare globală a beneficiarilor emis de organizaţia de primire, toate acestea putând fi recunoscute ca documente importante în portofoliul personal atât pentru cei şapte elevi cât şi pentru profesorul însoţitor pentru obţinerea unui loc de muncă în ţară şi străinătate.

O.L.: A existat si un program cultural?

G. N.: În cele doua weekenduri petrecute în Suedia am avut activităţi culturale, anume: vizitarea castelului din Őrebro, rezervaţia naturală din Knuthöjdsmossen, Muzeul de Ştiinţele Naturii, vizionarea filmul tridimensional ştiinţific ”Deep Sea”, Muzeul Naţional din Stockholm, Muzeul de Artă Modernă, Palatul Regal şi schimbarea gărzii regale care se face o singură dată pe săptămână - duminică la orele 13.

O.L.: Schimbul a fost derulat în întreprinderi (sau alte organizaţii) ?

G. N.: Plasamentul s-a derulat în arboretele din şcoala suedeză care beneficiază de 800 ha de pădure, combine forestiere, ferăstraie mecanice, motoagregate, forwardere precum şi un echipament de protecţie foarte eficient şi sigur. Circulaţia la locul de practica s-a făcut întotdeauna cu unul din microbuzele şcolii, drumurile forestiere fiind de foarte bună calitate, peste nivelul drumurilor asfaltate ce străbat judeţul nostru. Şcoala este în bune relaţii cu întreprinderile forestiere de profil, deoarece le furnizează materia prima recoltată din arealul şcolii şi forţa de muncă, aşa că am participat şi noi la procesul tehnologic de obţinere a celulozei şi hârtiei, sortarea buştenilor, obţinerea cherestelei şi a prefabricatelor din lemn pentru construcţii.

O.L.: Despre al doilea proiect, ce ne puteţi spune?

G.N.: Al doilea proiect s-a dovedit a fi unul reuşit, chiar dacă a fost organizat într-un timp foarte scurt. La proiect au participat 10 elevi şi profesoara Dorina Chitul. Schimbul de tineri a dat posibilitatea tinerilor de a se exprima cultural, artistic şi profesional, de a îşi pune în evidenţă moştenirea culturală, tradiţiile: Dansurile şi costumele prezentate de români au fost o adevărata revelaţie în rândul participanţilor. Am făcut pregătiri rapide şi am reuşit ca la spectacolul final dansul românesc sa fie prezentat pe scena Casei de Cultură de către toţi participanţii din Portugalia, Cehia şi Polonia. Acelaşi lucru s-a întâmplat, de exemplu cu melodia Mariei Tănase „Ciuleandra „,cântată cu însufleţire de tot grupul. Am lucrat pe grupe interactive. Polonezii au stabilit trei personalităţi marcante pentru fiecare ţară participantă care trebuiau prezentate şi explicate celorlalţi de către conaţionali. Pentru România, ţara gazdă a ales şi pe Valeriu Butulescu, considerat acolo ca o reală valoare a culturii europene...

Elevii au adus probe de apă din râurile de unde proveneau pentru analiză chimică. Râul Rebra, din care a fost recoltat eşantionul Năsăudului, a dovedit că apa noastră curentă se înscrie în parametrii normali ai cerinţelor ecologice. O.L.: Cum au fost mediatizate aceste activităţi?

G.N.: Au fost filmate şi stocate în site-ul creat special pentru acest proiect, la adresa www.handle.ning.com/forum. Ţara organizatore – Polonia a constituit un exemplu de bună practicăa în ceea ce priveşte seriozitatea, programul variat, modul de abordare al temelor. Elevii au participat la excursii pe muntele Opawskie pentru a recunoaşte flora şi fauna, drumeţii pe bicicletă iar pe traseu au schiţat elemente arhitectonice din biserici, au pictat pe sticlă, au creat şi cântat imnul competiţiei, au dansat, au construit un oraş al prieteniei cu cele mai reprezentative clădiri din cele patru oraşe partenere, au desenat pe un perete al şcolii scene din tema comună creată după prezentarea legendelor din fiecare tară, competiţie de volei şi altele.

„„Am fost foarte impresionat de modul cum îşi practică polonezii credinţa lor catolică, în fiecare zi catedralele erau pline cu oameni de toate vârstele” a spus elevul Ionuţ Prădan.

”Am rămas surprinsă ca să văd că în ciuda faptului că făceam parte din ţări diferite, vorbeam limbi diferite şi aveam cu totul alte obiceiuri am ajuns să ne înţelegem şi am devenit o mare familie” a declarat eleva Octavia Sangeorzan.

O.L.: Ce acţiuni internaţionale mai aveţi în perspectivă?

G.N.: Foarte curând şcoala de silvicultură din Javols, Franţa, va trimite doi profesori într-o vizită pregătitoare, pentru a stabili detaliile unui schimb de elevi francezi ce vor fi primiţi la Năsăud în decursul lunii mai.