Reclama –sufletul şi mama înşelătoriei

Există un beneficiu cert pentru publicul larg de pe urma reclamelor, adică informarea cetăţeanului consumator. Condiţia esenţială este ca aceasta să se facă cu onestitate. Normal ar fi să existe un organism care să certifice proprietăţile afişate pentru un produs şi în baza acestui certificat de corectitudine să comandăm prin poştă sau online un produs. Lipsa acestei „decenţe” comerciale duce la situaţii ce justifică titlul de mai sus. Vom lua un singur exemplu.
Multă tevatură se face pentru „şelebrele” şi stupidele tigăi Dry coocker ştiţi preabine. Însăşi Mirabela Dauer iese la înaintare spre a-i acorda credit. O fi având cunoştinţă cu adevărat cântăreaţa despre ce vorbeşte? Fiindcă multă lume a înţeles că teflonarea tăvilor, tigăilor, oalelor nu e nicidecum sănătoasă, ca să nu spunem mai mult, se face reclamă pentru dry cookere....cu ceramică. Placarea interioară a vaselor de bucătărie cu ceramică este ultima inovaţie în materie, cea mai de seamă probabil de la vasele emailate. Ea beneficiază de tehnologii performante, practic nu conţine noxe şi are la bază trei straturi: exteriorul metalic, ceramica (de câţiva centimetri) şi un strat de email uneori în interior. Deci cum era posibil ca teflonata Dry cooker să nu urle că şi ea are ceramică? Pe baza acesteia, doamnele mele au comandat telefonic o asemenea tavă –„cooker”(adică „oală” pe britanica limbă) ceramică.
După primirea coletului cu produsul (care a costat 206 Ron), examinând produsul, am constatat că tigaia nu avea nicidecum strat ceramic, deşi în lista de produs era trecut „strat ceramic plus email suflat industrial”. Cu un cuvânt, o tavă emailată, deci cu două straturi. Capacul de sticlă tratată termic era lucrul cel bun. Nu trebuie să fii expert să vezi că stratul ceramic, de o grosime evidentă nu există. Între preţ şi produs e însă o distanţă astronomică.
Dincolo de aceste inconveniente care atestă păcălirea grosolană a clientului şi adăugarea unui suprapreţ sănătos, acest produs este bun cel mult pentru sobele de la ţară sau pentru aragazele care au pusă pe ele o tablă. Prin muntişorul perforat de la mijlocul tavei intră căldura arzătoare a sobei sau aragazului, dar în plus şi mercaptanul şi celelalte gaze toxice care rezultă din arderea metanului. In loc să fie aruncate afară prin hotă, ele au cale liberă să intre în ce se gâteşte şi să râmână acolo, sub capac. Nu mai vorbesc dacă veţi dori să folosiţi o astfel de tavă la foc deschis, pe un câmp, fiindcă atunci spuza focului, fumul, au cale liberă să intre înăuntru. Nu ezit astfel să spun că avem un produs stupid, original poate, dar frizând mai mult stranietatea decât utilitatea, sănătos doar în condiţii limitate şi care ar trebui sever specificate. Ca ultimă nemlţumire e preţul, fiindcă de 260 Ron poţi cumpăra trei vase splendide, cu adevărat ceramice. Chiar azi am cumpărat o excelentă oală ceramică cu 75 Ron. Vorbim aşadar în perfectă cunoştinţă de cauză.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]