Revista Mișcarea literară – o prezență publicistică importantă

           

            Printr-un mesaj al Uniunii Scriitorilor din România, directorul revistei Mișcarea literară din Bistrița, Olimpiu Nușfelean, a fost informat că revista bistriteană a beneficiat de reconfirmarea egidei U.S.R, la ședința Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România din data de 13 septembrie 2018.

În România există nouă reviste care sunt editate direct de Uniunea Scriitorilor, iar alte câteva apar sub egida uniunii de breaslă, această egidă acordându-se pe baza unor criterii ce țin de profesionalismul scriitoricesc. Revistele editate de Uniunea Scriitorilor din România sunt: un săptămânal (România literară – la București), un bilunar (Helikon – publicație în limba maghiară, la Cluj) și șapte lunare (Viața Românească, Luceafărul de dimineață – la București, Apostrof, Steaua – la Cluj, Convorbiri Literare – la Iași, Ramuri – la Craiova, Orizont – la Timișoara). Într-o prezentare a USR se precizează că, pe lângă revistele enumerate, există alte publicații importante care au egida U.S.R, între ele, și o revistă online, literaturadeazi.ro. Din anul 2015, revistele U.S.R. sunt finanțate printr-o lege specială, Legea 136/ 8 iunie 2015. Revistele care apar sub egida USR nu beneficiază de sprijin financiar din partea Uniunii, ci de ajutorul dinspre alte surse financiare.

            Revista Mișcarea literară apare la Bistrița din 2002, trimestrial, luându-și ca nume titlul unei reviste scoase de Liviu Rebreanu în anii 1924-1925, care era un săptămînal. Revista și-a propus, încă de la primul număr, să reflecte fenomenul literar din plan județean în relație cu fenomenul literar național, adunând în sumar texte semnate atât de bistrițeni, cât și de scriitori trăitori pe alte meleaguri.A apărut ca urmare a inițiativei unui grup de scriitori bistrițeni: Olimpiu Nușfelean, Ioan Pintea, Ϯ Ion Moise, Virgil Rațiu, managerul cultural Alexandru Câțcăuan, ulterior adăugându-se la redacție Andrei Moldovan, care, în ultima vreme, a intrat în redacția revistei Neuma. Marcel Lupșe a realizat grafica copertei. La un moment dat, din redacția au făcut parte, o perioadă, Mircea Prahase și Mircea Măluț. În ultimul timp s-au asociat redacției Ionela-Silvia Nușfelean, secretariat de redacție și corectură, și Vasile Vidican, redactor asociat. Aparițiile inițiale au fost sprijinite de Casa de Cultură a Sindicatelor, Editura Aletheia, Primăria Bistrița, Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național a Județului Bistrița-Năsăud, Biblioteca Județeană B-N, sau, pasager, două societăți comerciale, iar din 2003 revista are ca editor Consiliul Județean Bistrița-Năsăud. CJ B-N asigură o parte din cheltuielile necesare realizării revistei. În anumite perioade, pe baza unor proiecte naționale, revista beneficiază și de un sprijin financiar acordat de Ministerul Culturii, azi Ministerul Culturii și Identității Naționale. Revista a apărut după ce unele publicații bistrițene, între care cea mai importantă a fost revista Minerva, și-au încetat apariția din diferite motive.

            Revista are, se pare, cea mai lungă apariție postdecembristă. Rezultatul, de moment, se datorează, desigur, echipei redacționale, coordonatorului publicației, ca și colaboratorilor ei. De-a lungul anilor a beneficiat de colaboratori serioși, dintre care îi amintim pe Cornel Cotuțiu, Vasile George Dâncu, Ion Radu Zăgreanu, Aurel Podaru, Ϯ George Vasile Rațiu, Sorina Costea, Simona Konradi, Camelia Toma, Alexandru Uiuiu, Gavril Moldovan, Sever Ursa, Icu Crăciun, Iacob Naroș, Vasile Ciherean, Ioan Cioba, Virginia Nușfelean, Victor Știr, Menuț Maximinian, Gelu Vlașin, Mircea Gelu Buta, Nicolae Bosbiciu, Daniela Fulga, Vasile Filip, Niculae Vrăsmaș… Desigur că lista este foarte lungă și, oricât de generoși am fi, vom scăpa nume care merită să fie menționate. Există colaboratori plecați de pe aceste meleaguri, dar care țin aproape de revistă: Aurel Rău, Dinu Flămând, Ion Vlad, sau colaboratori constanți și cu sentimente calde pentru aceste meleaguri precum Nicolae Breban, Ana Blandiana, Adrian Popescu, Gheorghe Grigurcu, Gheorghe Glodeanu, Ion Mureșan, Viorel Mureșan, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Buzași, Ioan Holban, Constantin Cubleșan, Mircea Popa, Ovidiu Pecican, Mircea Moț, Ionel Popa, Adrian Țion, ca și inventivul și ludicul Lucian Perța, sau, recent, Gabriel Chifu, vicepreședinte al USR, și Irina Petraș, președinte al Filialei Cluj a USR. Lista e lungă și în continuă evoluție. Dar, între toți, e colaboratorul de suflet al revistei, expert în opera lui Liviu Rebreanu, Niculae Gheran. Apoi, merită menționate traducerile unor scriitori din Franța, Germania, Spania, Portugalia, Ungaria, Grecia, Anglia, America, prin grija unor traducători care simpatizează revista. O secțiune care dă identitate revistei este dosarul dedicat în fiecare număr unui scriitor, în care sunt incluse articole despre opera acestuia, pagini de atelier literar, fotografii, note bio-bibliografice și, de obicei, pentru cei în viață, un interviu luat de Olimpiu Nușfelean, dar nu doar de el. Revista dedică aproape în fiecare număr un articol clasicilor plecați de pe aceste meleaguri și, în special, mentorului de peste timp, Liviu Rebreanu. Fiecare număr este ilustrat cu lucrările unui artist plastic, din județ sau din țară.

            Adunând, de-a lungul anilor, experiență și prestigiu, revista Mișcarea literară s-a impus atît atenției scriitorilor, cât și cititorilor, dar și revistelor de profil, care au consemnat constant aparițiile publicației literare bistrițene. Astfel, iată, nu de mult, nr. 1 din 2018 al revistei este prezentat exhaustiv, la rubrica „Revista revistelor”, în revista băimăreană Nord Literar, nr. 7-8/2018. Revista Luceafărul de dimineață nr. 8/18, a USR, spune despre aceeași ediție a revistei bistrițene că este „Un număr foarte bun dedicat în mare măsură Irinei Petraș, care ne privește de pe copertă”, enumerând semnăturile importante din publicație. Revista România literară nr. 38/2018, după ce prezintă pe larg, sub titlul „O probă de civilitate”,  dosarul dedicat scriitoarei din Cluj, conchide: „Paginile dedicate de revista Mișcarea Literară Irinei Petraș, prezență luminoasă și centrală a Clujului literar de astăzi, ne arată că viața literară de la noi se poate desfășura și așa – în civilitate, respectându-ne unii pe alții”.

(Red.)

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]