„Revoluția fiscală”. Guvernul a adoptat pachetul de măsuri fiscale pentru 2018

Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului fiscal a fost adoptată azi în şedinţa de Guvern. Actul normativ prevede şi transferul contribuţiilor de la angajator la angajat şi scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Noile prevederi fiscale au fost criticate şi de patronate, sindicate, dar şi de către preşedintele Klaus Iohannis, care a spus că „marea revoluţie fiscală” se transformă într-o „bulversare fiscală” ce va băga România „într-o aventură economică şi fiscală cu final trist”.

Guvernul a adoptat ordonanța de urgență pentru modificarea Codului fiscal. Aceasta prevede transferul contribuțiilor de la angajator la angajat și scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Aceasta, în timp ce sute de oameni protestează în fața Palatului Victoria.

Au fost de asemenea aprobate ordonanțele privind creșterea pensiei sociale la 640 de lei și a punctului de pensie la 1.100 de lei de la 1 iulie 2018, precum și cea privind reducerea procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,7%. Ministrul Lia Olguța Vasilescu a precizat însă că valoarea nominală nu va fi afectată și că scăderea s-a făcut în urma mutării contribuțiilor, care ar urma să ducă la o creștere a salariului net.

Ce prevede OUG de modificare a Codului Fiscal

Ordonanţa de urgenţă modifică şi completează Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal şi prevede următoarele măsuri:

-mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%,

-splitarea plăţii TVA;

-ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro;

-instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, dar şi scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei .

Pe de-o parte, Guvernul prezintă măsurile ca fiind benefice, încurajatoare şi chiar creatoare de oportunităţi pentru angajatori, dar de cealaltă parte reprezentanţii mediului de afaceri – întreprinzători, analişti, consultanţi, lideri ai patronatelor sau ai asociaţiilor de investitori – şi politicienii din afara arcului guvernamental le resping în bloc sau în parte, invocând riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică.