RODNENII, DIN NOU ÎN CETATE

Revista de la poale de munte a revenit din nou în casele rodnenilor, ca un simbol al păstrării fiinţei noastre naţionale şi participarea activă la răspândirea Memorandumului, prin fiul satului Gherasim Domide.

Revista rodnenilor, apărută sub tutela lui Liviu Păiuş şi  Gherasim Solovestru Domide, pătrunde prin oceanul mesajelor patriotice şi creştine într-o lume dincolo de lume, prin dorinţa de dăruire pentru istorie şi cultură, o revistă edificatoare pentru satul someşan.

La deschiderea revistei cu nr. 31, ne întâmpină un grup de 12 ţărani rodneni, cu eşarfa tricoloră, participanţi la festivităţile de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1993, grup condus de Liviu Păiuş, dovada păstrării fiinţei noastre prin limbă, credinţă şi port.

Spiritul Unirii de la 1918 din satul de la poalele muntelui, este prezentat de Dorin Dologa la paginile 1-2, ca o sărbătoare din sufletele noastre, manifestată printr-o muncă responsabilă pentru binele ţării. În completarea acestei teme, revine Liviu Păiuş cu argumente din documentele vremii, de sărbătorire a marelui eveniment de la 1918, prin adunări populare şi  horă ţărănească, la care muzicanţii au cântat gratuit  şi exprimarea adeziunii rodnenilor printr-o telegramă de salut şi bucurie, precum şi un raport trimis la Revizoratul şcolar de către directorul şcolii, Nicolae Mureşanu, în care arată modul cum s-a sărbătorit marele eveniment istoric în această comunitate.

Paginile 6-8 sunt ocupate de Adrian Onofreiu, cu date din Arhivele Naţionale, privind  sursele documentare din istoria Rodnei, din perspectiva centenarului, un cercetător excelent al trecutului rodnean.

Redactorul şef al revistei aduce în prim plan publicaţia “Plaiuri năsăudene”, cu nenumărate articole privitoare la viaţa culturală a satului Rodna şi a Văii Someşului, semnate de personalităţi cu renume în Ţara Năsăudului: Boşca Mălin, Emanoil Bocuţa, Leon Scridon, Titus Mălai, Silvestru Mureşianu, Octavian Ruleanu etc., jurnalişti drepţi şi credincioşi destinului românismului ardelean. Se prezintă în întregime un articol din nr. 11-12 din februarie 1944, intitulat “Rodna Veche în istoria talazurilor revoluţionare din 1918”, articol semnat de Titus Mălai.

Univesitarul rodnean, Mircea Mureşianu, ne reaminteşte despre dascălul model Silvestru  Mureşianu, reprezentantul generaţiei de aur, care a realizat Marea Unire, orientând evenimentele  istorice locale în interesul românilor majoritari.

Scriitorul Florin George Moldovan, fiu al Rodnei, prezent cu bune rezultate pe linie  literară şi jurnalistică semnează   la pag. 18-20, povestirea “Sângele”, premiată cu alte două proze de revistă: “Bucureştiul literar şi artistic”. Despre elevii năsăudeni sprijiniţi financiar de fondurile grănicereşti  printre care şi rodneni, cu titlul de doctori în ştiinţe, a scris doamna Maria Onofreiu.

Paginile 23 şi 24 sunt ocupate cu balade şi doine culese de prof. Achim Matei din Sâmnihaiul de Câmpie. La pag. 25  prof. drd. Ioan Florin Poienaru  semnează articolul “Omul de sticlă, un deziderat al ideologiilor actuale”.

Cartea semnată de Lazăr Avram “Dincolo de semen”, este prezentată de prof. Emil Bălăi,                                                                                                                                               o carte semnificativă pentru legătura neîntreruptă cu cei de acasă din lumea măiereană, lumea copilăriei autorului.

Vecinul rodnenilor, Icu Crăciun, prezintă cartea bunului său prieten Iacob Naroş, intitulată “Panoramic măierean”, micromonografie sentimentală, prin care rememorează, cu nostalgie, cu ochii minţii şi ai sufletului, anii copilăriei petrecuţi în  Cuibul visurilor. Profesorul Emil Bălăi, cu o vastă activitate în ale scrisului revine la paginile 30-31 cu altă cronică literară având în obiectiv pe  rodneanul Ioan I. Bureacă şi Lacrima Bureacă cu cartea „Centenarul întregirii neamului şi a României Mari”, în care face dovada faptului că a-ţi sluji ţara şi neamul este şi o datorie, dar şi o cinste.

Şi în acest număr intervine ing. Alexandru-Ioan Jauca, cu patrimoniul forestier şi administraţia silvică, în care ne dă imaginea suprafeţelor forestiere din această zonă geografică şi evoluţia în timp a fondului forestier. Geologul Mihai Cherecheş povesteşte despre poarta lui Beneş, o formă de relief inedită, ce profilează linia munţilor cu vîrful Ineul şi Ineuţul. Vrednicul primar al Rodnei, Valentin Iosif Grapini, ce se luptă să refacă comuna şi poate să refacă şi Casa Scriitorilor din Valea Vinului,  dând comunei o altă înfăţişare, ca un centru turistic solicitat de  iubitorii mediului montan. Directorul ziarului local, proaspătul membru al Uniunii Scriitorilor, prezintă două tinere rodnence cu bune rezultate şcolare, fiind admise printre primii la Şcoala Militară: Alexandra Alexa şi Leontina Cozonac.

Mărturiile consemnate de Tiberiu Rebreanu despre martirajul lui Emil Rebreanu, le găsim la pag. 37-38. Fiul satului, preotul Ilie Pioraş, ne dă întâlnire cu memorandistul Gherasim Domide,  iar despre sărbătoarea trişcaşilor leşeni la un semicentenar de activitate neîntreruptă, ne vorbeşte leşanca Veronica Oşorheian, glasul sonor al Văii Someşului. Despre şantierul arheologic de la Rodna ne vorbeşte dr. Dan Lucian Vaida şi colaboratorii săi, dr. Constantin Roman şi Florela Vasilescu.

Revista se încheie cu un omagiu de adânc rerspect şi preţuire pentru Protopopul de Năsăud, părintele Ioan Dâmbu, la 30 de ani de activare pe acest scaun preoţesc.

  Viaţă lungă revistei de la poale de munte.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]