Romeo Florian: Prezentul viticol al Lechinţei arată bine. Sper ca şi reconversia în pomicultură să aibă succes

Primarul comunei Lechinţa, Romeo Florian, consideră că programul de reconversie al plantaţiilor vitocole a fost un succes în localitatea pe care o conduce, prin cele 200 de hectare nou înfiinţate.

         „Eu zic că prezentul viticol al Lechinţei arată bine, după cum vedeţi. Suntem într-o plantaţie de 15 hectare, cu mai multe soiuri, făcut prin reconversie, un succes la noi în Lechinţa. Avem aproximativ 200 de hectare de plantaţii de viţă-de-vie nouă, toate datorate programului de reconversie. Suntem la Vermeş, dincolo de plantaţia asta mai are un particular un hectar şi dincolo mai sunt alte 15 hectare a celor de la Batoş, cei care îmbuteliază celebrul vin Liliac. Suntem pe o solă a celor care funcţionează sub denumirea de Cramă Vie Vin Lechinţa, la domnul Adrian Botiş, după cum vedeţi, o vie foarte-foarte bine lucrată, foarte bine îngrijită, chiar dacă anul a fost unul cu intemperii şi a fost afectată de gheaţă”, a declarat acesta.

         Potrivit acestuia, maximul istoric pe care Lechinţa l-a avut a fost la şase sute şi ceva de hectare cu viţă-de-vie. „Acum avem undeva la 33% faţă de perioada dinainte de 1989 când deţinea IAS-ul vie, pe toată raza comunei. Vreau să vă spun că eu aici am crescut, am copilărit, când eram copil mergeam şi noi la legat la vie, la rupt, la cules. Tehnologia a avansat, exact cum a evoluat şi viaţa noastră. Se lucrează cu alte utilaje, mult mai uşor, se lucrează cu alte substanţe, prepararea vinului se face după alte tehnologii, nu se mai face fermentarea cu drojdiile sălbatice din struguri, care sunt îm mustul pe care îl ştiţi cu toţii. Ei practic scot pulpa din must şi lucrează cu drojdie selecţionată, procesul de fermentare este atent monitorizat, se lucrează cu temperaturi controlate. Vinul se păstrează la temperatură controlată, doar cel învechit şi preparat pentru învechire se pune în bariculii de stejar. Tehnologia a evoluat şi atunci sigur că e o calitate a strugurilor şi a vinului mult, mult mai mare faţă de 1989”, a explicat acesta.

Romeo Florian speră ca şi programul de reconversie în pomicultură să poată fi pus în practică, asta pentru că Lechinţa a avut tradiţie şi în acest domeniu. „Eu sper ca şi reconversia în pomicultură să aibă acelaşi succes la Lechinţa, pentru că a fost o zonă pomicolă tot aşa de renumită ca şi viticolă. Am avut o întâlnire cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, sunt probleme cu care se confruntă fermierii care vor să acceseze acest program, din cauza categoriei de folosinţă a terenurilor. L-am rugat să nu ţină banii doar pentru cei cu categoria de folosinţă livadă, dacă oamenii au fâneţe sau arabil să-i lase să facă plantaţii chiar şi pe fâneţe sau arabil. Ministrul a fost receptiv şi eu cred că va rezolva această problemă, pentru că atunci şi reconversia în pomicultură va avea acelaşi succes ca şi la vie”, ne-a declarat primarul Lechinţei.

În ceea ce priveşte forţa de muncă, din păcate aproape un sfert din locuitorii comunei sunt plecaţi. „Şi din Lechinţa sunt plecaţi, după o estimare şi un calcul făcut de noi, cam 25% din cetăţeni. Din păcate, este plecată populaţia aptă de muncă, şi vorbim de cei de la vârsta de 25 ani până la 50 de ani. Ei lucrează cu foarte mulţi oameni din comuna Matei. Maghiarii sunt un pic mai stabili decât românii, şi la noi la Ţigău se întâmplă acelaşi lucru, pleacă o lună-două la lucru prin Germania sau Spania la muncile câmpului, după care revin acasă. Românii s-au cam stabilit în ţările din Vest, vin rar acasă, o dată sau de două roi pe an, la sărbători. Eu sper ca încet-încet să înceapă să revină acasă, pentru că e nevoie de ei în România”, a mai spus Romeo Florian.

 

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]