Să medităm!

Domnul este prezent în istoria noastră în orice clipă, din prima până în ultima zi, şi ne însoţeşte în bucuriile şi dificultăţile vieţii. Şi, totuşi, momente deosebite în care prezenţa Sa devine mai vizibilă şi concretă şi cere un răspuns de colaborare. El vine să locuiască în „micul nostru Betleem” cerându-ne să-L primim cu bucurie. Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei nu prezintă episodul Bunei-Vestiri, ci îl înlocuieşte cu tăcerea Fecioarei Maria, nu pentru că acceptarea ei este o acceptare pasivă a voinţei lui Dumnezeu, ci pentru a semnifica acel „iată roaba Domnului” total liber şi necondiţionat cu care se predă în braţele Tatălui. Şi noi suntem chemaţi să devenim bărbaţi şi femei de tăcere pentru a putea percepe glasul lui Dumnezeu care vorbeşte inimii noastre şi să-L mărturisim lumii pe Emanuel („cu noi este Dumnezeu”), care este în noi.

Să reflectăm!

Cădem cu smerenie în faţa Sfintei Fecioare Maria şi o implorăm: „Roagă-te pentru noi păcătoşii acum şi în ceasul morţii noastre”. Fiii merg la mama, cerând ajutor şi asistenţă, îi cer mamei să se roage. Sfânta Maria ascultă, nu poate să nu răspundă. Rugăciunea adresată Maicii Domnului, prin cuvintele „Bucură-te, Marie”, pune pe buzele noastre salutul bucuros al îngerului şi propunerea pe care o face Dumnezeu Fecioarei: trebuie să fie fericită pentru că este plină de har, pentru că Domnul este cu ea. Sfânta Fecioară freamătă, întreabă, reflectează şi răspunde: „Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul Tău”. Este „amin”-ul său la proiectul pe care Dumnezeu voieşte să-L realizeze împreună cu ea în favoarea omenirii. Răspunsul Mariei este „da”. De la acel „da” a venit mântuirea omului. Dumnezeu vine între noi, porţile cerului s-au deschis. Dar şi astăzi Maica Domnului răspunde la orice rugăciune a noastră mereu gata să-L sălăşluiască pe Dumnezeu în noi pentru a realiza sfinţirea noastră. „Da”-ul Mariei devine dătător de har, ajutor, participare activă la problemele noastre. Rugăciunea noastră către Maica Domnului repetă cuvintele Elisabetei care, luminată de Duhul Sfânt, a spus: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este Rodul pântecului tău”. Fericită de întâlnire, Elisabeta îşi manifestă cu glas tare plinătatea de bucurie pe care i-a adus-o salutul Mariei. „Binecuvântată eşti tu!” – cuvintele acestea pot fi rostite şi ca o cântare de laudă. Iar Sfânta Fecioară ne spune că Dumnezeu a privit-o, a umplut-o de har, s-a folosit de ea pentru a săvârşi lucruri măreţe. Maica Domnului şi Maica noastră a tuturor ascultă cu plăcere glasul nostru printre corurile generaţiilor care o numesc fericită şi vrea ca această bucurie divină să invadeze viaţa noastră.

„Iubirea se îmbogăţeşte în diferenţe! Să nu ne temem de ceea ce deosebeşte, să-l iubim pe celălalt aţa cum este el cu adevărat, recunoscându-l unic şi diferit de noi chiar dacă este din însăşi rudenia noastră. Şi să acceptăm să-l respectăm chiar dacă de la început simţim durerea fricii depărtării”. (Francesca de Bisogno).

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5