Tableta de sâmbătă

Sărbătoarea berbecilor

Motto:”Lăsatul oilor de muls şi ţâpatul berbecilor la mârlit”-Sărbătoarea ciobanilor-10 octombrie 2010

Trecând, îm drumurile mele cotidiene, printr-o rânduită şi bine aşezată comună din judeţul Cluj, am văzut un banner cu inscripţia din motto.Oarecum nedumerit de mesaj am pus nişte întrebări unei mătuşi dintr-un „magazinmixtcafebarsrl”, situat în centrul localităţii. Respectiva mătuşă era binişor trecută de cincizeci de ani, lucrase douăzeci de ani într-o fabrică de textile( dânsa pronunţa râzând” testicole”)clujeană şi, purtată de nevoile crizei, revenise „la ţară”, făcând pe chelneriţa şi „batroana „barului.Cunoştea toţi oamenii din sat şi, evident, le ştia pe toate. Precizez că pe respectivul banner, care atârna mândru pe doi stâlpi, era o imagine sepia absolut superbă: şaptesprezece ciobani aliniaţi şi echipaţi cu celebrele sarică, fluier, bâtă şi căciulă. Grupul avea în spate o turmă de oi, câini, berbeci şi măgari, iar în fundal un deal transilvan.Din poveştile patroanei de cafea, capucino şi spumă de drojdie am dedus cam cum vine treaba. Edilii organizaseră (e la modă acum să se ţină, neapărat, în fiecare sat, comună, oraş ori municipiu) un festival. De vară, primăvară, toamnă, iarnă. Cu diverse ocazii: ieşiri la plug, înflorit de pomi, cules de prune, fiert horincă ş.a.Gospodarii respectivei comune au găsit cu cale să omagieze „ţâpatul berbecilor la mârlit”. La întrebarea mea cam care-ar fi socoteala cu serbarea asta

mătuşa chelneriţă mi-a răspuns de-a dreptul moromeţian:”Păi asta-i ca la politică, domnule. Amu îi vremea să înceapă campania pentru alegerile viitoare. Aşa că d-nii politici vor ieşi prin sate şi oraşe. Ca la stână.Ca să ne mai prostească şi să-i mai votăm odată.Şi noi, care suntem ca o turmă de oi, o s-o facem. Se cheamă că iar ne mârlesc. Ca să ne simţim importante, ne-or lăsa o ţâră nemulse. Să ne mai întremăm. Să trecem iarna.Apoi, după ce se-aşază iar în scaunele moi şi calde, ne dau la strungă.Aşa că o hi fain să ne distrăm şi la sărbătoarea asta.” Şi mătuşa afişă un râs sănătos, susţinută „forţos şi hotărât „de cei doi-trei „drojdieri”-clienţi fideli ai barului.Eu am plecat lămurit şi cu gândurile spre ce sărbători s-or mai inventa pe plaiurile noastre mioritice. Poate vom serba :porcii, măgarii,diarea, duodenele, păduchii, râia şi, neapărat, limbricii...

Traian Parva Săsărman

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5