Sărbătoarea din Mărişelu, sub semnul Centenarului Marii Uniri. Gazde şi oaspeţi, sub culorile veseliei şi bunăstării

Înv. Grigore Turşan

Rădăcinile adânc înfiripate în pământul straşnic al culturii tradiţional-folclorice româneşti, nu contenesc să edifice, an după an, veac după veac, aripi de valori sutenabile, menite să întreţină flacăra vie a vieţii, tainic pătrunsă de origini care nu vor muri niciodată.
Aspecte ale primordialismului tradiţional românesc, împletite cu farmecul actual regăsit în vatra satului, au îmbrăcat comunitatea mărişeleană în culori ale veseliei şi bunăstării.
Festivalul interjudeţean de tradiţii şi folclor ,, LA POALELE MĂGURII ’’, din comuna Mărişelu, a împlinit vârsta de 3 ani, bucurându-se de un real succes în rândul societăţii locale. Evenimentul a fost structurat în trei părţi: Parada Portului Popular, Spectacol Folcloric Extraordinar, Seară muzicală pentru tineret.
Pentru promovarea scenică de înaltă ţinută artisitcă a cântului şi jocului popular românesc, au urcat pe scenă renumite ansambluri folclorice precum şi interpreţi de seamă din visteria autentică: Ansamblul Folcloric ,,Baltagul’’ din Monor, coordonat de tânărul instructor Bogdan Creţa, Ansamblul Folcloric ,, Urmaşii Grănicerilor ’’ din Budacu de Sus coordonat de maestrul coregraf Florin Cirilă, Ansamblul Folcloric ,, Flori bârgăuane ’’ din Josenii Bârgăului al cărui coordonator este tânărul Paul Muntean, Ansamblul Folcloric ,, Doina Rebrei ’’ Rebra, condus cu măiestrie de secretarul Primăriei, domnul Vasile Călini şi de coregraful şi dansatorul Ioan Rus, Ansamblul Folcloric ,, Învârtita Dorului ’’ Glodeni – Republica Moldova-coordonatori Emilia Vieri (primar Emilia Vieri) şi Lilia Costea ( Directorul Casei de Cultură ) şi nu în ultimul rând, Ansamblul folcloric ,, Mioriţa ’’ din Mărişelu care s-a reactivat din dorinţa domnului primar Horea Petruţ şi prin prisma devotamentului de nestăvilit al coregrafului Valer Nicoară, care la vârsta de 68 de ani se încăpăţânează să îmbrace sufletele tinerilor dansatori în straiele jocului şi cântului popular românesc.
Comunitatea mărişeleană prezentă, aproximativ 500 de persoane, s-a bucurat şi de spectacolul oferit de renumiţi interpreţi ai cântului popular românesc: Georgiana Lobonţ, care prin talentul ei artisitc, conturat de o voce placută şi o prezenţă carismatică, a presărat din abundenţă, stropi de bucurie, ridicând la joc cea mai mare parte din lumea prezentă. Paula Grigore, în reprezentaţia sa, a împletit cântecul popular autentic cu farmecul artisitc regăsit în stilul muzical etno. Interpretul bucovinean Marian Gogan a cântat alături de un public călduros, renumitul cântec din zona-i de provenienţă, ,,Cântă cucu-n Bucovina ’’. Fiica satului Sîntioana, Dina Vărărean, s-a întors în vatra satului reuşind să emoţioneze publicul întâi de toate prin propria-i prezenţă, şi a dat naştere unei ,,hore mărişelene’’ prin frumuseţea cântului popular românesc pe care l-a interpretat. Tânăra Maria Gordon din satul Lunca, comuna Şieuţ, a avut ocazia să se bucure de un public numeros, interpretând câteva cântece de drag şi dor, culese din zona Văii Şieului, şi demonstrând că potenţialul ei artistic poartă referinţe de ordin pozitiv. Împreună cu ansamblurile folclorice prezente s-au remarcat solişti precum Petruţa Creţa Vînca, Roxana Cirilă, Maria Gavri, Bîrte Ancuţa.
Printre oaspeţii cadrului artistic, în comuna Mărişelu au poposit şi membri importanţi ai administraţiei publice, reprezentaţi de prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud, domnul Ovidiu Frenţ şi de ministrul Apelor şi Pădurilor, domnul Ioan Deneş.
Seara a continuat cu muzică variată susţinută de un DJ, lumea bucurându-se de această zi de sărbătoare până în zori de lună, întregul eveniment fiind încununat de un spectaculos foc de artificii.
Organizarea şi desfăşurarea celei de-a treia ediţii a Festivalului Interjudeţean de Tradiţii şi Folclor ,, LA POALELE MĂGURII ’’ reprezintă rezultate ale colaborării Primăriei şi Consiliului Local Mărişelu împreună cu Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.
În decorul acestui trident aniversar, de celebrare a Centenarului Marii Uniri, de serbare a comunităţii mărişelene şi mai ales de încununare a unui an de cultivare a ţarinei sfinte, feţele oamenilor au fost brazdate de bucurie, bucuria autenticităţii cântecului şi jocului popular, bucuria reîntregirii familiilor, bucuria revederii fiilor satului şi mai ales bucuria uitării, pentru că împreună, am uitat de grijile şi de nevoile zilnice, lăsându-ne purtaţi de farmecul sărbătorii.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5