Sătenii (În vârful peniţei, vol. IX)

Editura Venus Star din Năsăud, director Grigore Iuga, a adus în faţa cititorilor volumul IX din creaţia neobositului dascăl pensionar Ioan Mititean – „În vârful peniţei”. De data aceasta îl are alături pe Leon Catarig, profesor instructor pensionar, dar şi susţinerea soţiei, învăţătoarea pensionară Lucreţia Mititean, care-i este alături ca soţie, co-autor la celelalte tomuri, critic, consultant etc.

Acest al IX-lea volum, intitulat „Sătenii”, se doreşte a fi o completare, o continuare a Monografiei Rebrişoarei a profesorului Leon Muti – „Rebrişoara – Mărturii pentru eternitate”, un document complex pentru finalizarea căruia autorul a depus o muncă titanică de cercetare a documentelor din arhive şi biblioteci, fapt pentru care rebrişorenii îi sunt datori, iar noi îi mulţumim pentru truda dumnealui şi zbaterile în „a duce un omagiu înaintaşilor, dar şi a-i educa pe cei în viaţă în spiritul dragostei de neam şi a lăsa urmaşilor zestrea strămoşească…”.

Autorii tomului „Sătenii” (În vârful peniţei IX) – Ioan Mititean şi Leon Catarig – cu rezultate remarcabile în cultura rebrişoreană, spirite alerte, fini observatori ai trecutului, prezentului, dar şi cu gândul la viitor, dedică „această carte sătenilor care, prin ceea ce au făcut în viaţa lor, au ridicat prestigiul satului Rebrişoara, tuturor celor care iubesc satul şi oamenii lui”, având moto-ul „A nu-ţi cunoaşte trecutul e ca şi cum n-ai fi trăit”.

Cartea, format A4, are 495 de pagini, primele oferindu-ne localitatea Rebrişoara – vedere generală (fotograf Dumitru Rotari) cu satele aparţinătoare – Gersa şi Poderei, precum şi teritoriul comunei văzut din satelit, introducerea în partea scrisă făcând-o prof. Ioan Seni, preşedintele Despărţământului Năsăudean Astra, prin al său „Argument” şi Nicolae Bodiu – primarul comunei Rebrişoara – „Satul, matca vieţuirii noastre” (Primarul Nicolae Bodiu aniversând la 9 februarie 2012, 20 de ani în fruntea localităţii, după ce la data de 9 februarie 1992 – data primelor alegeri libere din România – consătenii l-au ales primar).

„Sătenii” are cinci capitole: I Pagini de ziar, pagini de carte, cu subcapitolele „Acţiuni de cercetare locală şi muzeul sătesc, un preţios fond de vestigii ale civilizaţiei”; „Cultura – singura sursă a unei bucurii permanente (academicieni, doctori, doctoranzi)”; „Acţiuni şcolăreşti pe deplin convingătoare”, „Sătenii şi buna gospodărire a comunei”, „Viaţa sportivă”, „Oameni şi fapte”, „Mediul înconjurător, o avalanşă de bucurie” şi „Astra la Rebrişoara”. Capitolul II – Obiceiuri străvechi cu subcapitolul „Folclor şi creaţii literare la rebrişoreni”; Capitolul III – Creaţii ale rebrişorenilor; Capitol IV – Oameni ai satului. Portrete şi Capitolul V – Rebrişoara în imagini.

Pe coperta I sunt imortalizaţi un grup de ţărani rebrişoreni în portul specific zonei, iar pe coperta IV îi vedem pe cei doi autori care au dedicat cartea lor – „Sătenii” celei de-a 150-a aniversare a Asociaţiunii ASTRA. De asemenea, îi putem vedea pe cei 14 preşedinţi ai Asociaţiunii Astra, de la înfiinţare şi până în prezent (1861-2011). Ca un corolar, poezia „Satul meu” al poetului Dumitru Popiţan de pe aceeaşi copertă, ne face să ne transpunem în ipostaze trăite şi dorite, iar şi iar, de noi toţi… „Sătenii” – o carte document (ca şi celelalte opt volume ale scriitorului Ioan Mititean) ne „vorbeşte” despre satul grăniceresc Rebrişoara: aşezare, locuitori, ocupaţia şi obiceiurile lor, portul, locuinţa şi alimentaţia, instituţiile sau oamenii de seamă (preoţi, notari, învăţători, primari). Un loc aparte îl ocupă Muzeul sătesc, reamenajat de Leon Catarig în incinta şcolii vechi şi care a fost inaugurat în ziua de 26 februarie 2008, odată cu noul sediu Astra, fiind prezente personalităţi locale şi din alte localităţi din ţară, moment imortalizat de presa judeţeană.

Autorii aduc în prezent evenimente culturale, şcolare, festivaluri, concursuri locale, sesiuni de comunicări, dezveliri de plăci sau busturi (Astra), obiceiuri şi tradiţii specifice locului, pentru ca apoi să ne prezinte creaţiile literare ale învăţătorului Iuja Victor, prof. instructor Leon Catarig, Emil Sângeorzan, profesorul Radu Băeş…

Nu sunt uitaţi ici gospodarii satului, pe familii, pe meserii, dar şi pe fapte… portrete ale urmaşilor de grăniceri: familia Acu din care „se trage” actualul preşedinte al Astrei centrale, prof. univ. dr. Dumitru Acu de la Universitatea din Sibiu, familia Ani (Botică), a cărei descendenţi deţin firma de transport „Exmitiani”… familia Cârcu, care a dat ţării pe generalul de brigadă Cârcu Ştefan Onişor, medicul Emil Cârcu, colonelul Ioan Cârcu… familia Şovrenilor, familia Mureşenilor, din care provin primarii comunei Rebrişoara şi a oraşului Năsăud (Dumitru Mureşan) care-şi trag seva din strămoşii lor – Iacob şi Ioachim Mureşanu… familia Seni – înv. Ignat Seni (1847-1924), dr. Laura Seni (1896-1962)… prof. Ioan Seni – preşedinte DNA…, alte familii.

Ultimele 33 de pagini ne prezintă Rebrişoara în imagini, impresionând cu frumuseţea etnografică, cu aceea a costumelor populare specific rebrişorene, cu cea a obiceiurilor zonei, familii de veterani de război, militari din primul război mondial, edificii locale, monumente, biserici, monumentul istoric – Biserica din lemn de pe Gersa I (Grui) etc.

Este o carte de valoare, dedicată rebrişorenilor din preaplinul inimii lor de către neobositul condeier Ioan Mititean şi inimosul Leon Catarig, care va sta alături de alte volume-document în biblioteci comunale, personale sau muzee. Cinste lor.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]