alp

Se demolează casa în care a locuit Lucian Blaga, lângă Bistriţa

Doamne, cât de optimistă eram în ziua de 7 Mai 2014 când am păşit prima dată pe Dealul Dumitrii, în casa şi grădina ce au fost locuite în anii 1938-1940 de Poetul-filozof-dramaturg Lucian Blaga!

Spuneam în primele articole despre priveliştea ce este şi acum superbă, despre cuvintele acestui adevărat patriot român când a cumpărat Casa de la Bistriţa:

 „Acesta e adevăratul meu spaţiu mioritic.”.

Locuind de ceva timp în  Bistriţa, am dorit să rezolv o problemă veche a sufletului meu, şi anume să păşesc pe urmele paşilor lui Lucian Blaga, în locul unde a avut o proprietate, aici, lângă Bistriţa, iar explicaţiile din cărţi nu îmi descriau decât priveliştea şi  apropierea de oraş.

Mulţumesc Domnului preot-scriitor Ioan Pintea, directorul Bibliotecii judeţene Bistriţa-Năsăud, care mi-a explicat, prin telefon, exact cum se ajunge pe Dealul Târgului, în apropierea oraşului Bistriţa, şi pe care drum, pe care  deal,  pot găsi casa în care a locuit Lucian Blaga.

În ziua de  6 mai 2014,  au fost 53 de ani de când Dumnezeu l-a chemat la El pe marele filozof şi scriitor, iar vineri, pe 9 mai 2014 sunt 119 ani de la data când s-a ivit în lumea manifestată, în satul Lancrăm, lângă Sebeş-Alba.

Lucian Blaga a trăit pe pământ 65 ani, 11 luni şi 27 de zile!

Povestea acestei case de lângă oraşul Bistriţa este amplă, iar eu am să spun doar un crâmpei:

Sora mai mare a Poetului, Letiţia se stabilise imediat după Primul Război Mondial  în oraşul Bistriţa, deoarece, soţul ei, Ion Pavel,  „pentru meritele sale deosebite a fost numit în 1919 revizor şcolar al judeţului Bistriţa, de către Consiliul Dirigent”.

Lucian Blaga, având în sufletul său dorinţa arzătoare să se întoarcă în patrie (se afla atunci în Portugalia), a dorit  să aibă o casă la ţară, scriind despre asta unei rude (Lelia Rugescu, nepoată): „Aş vrea să cumpăr 5-10 jugăre de pământ, grădină cu pomi, şi pentru zarzavat. Mi-aş clădi o casă în stil ţărănesc. Acolo vreau să stau 5-7 luni pe an! Şi vreau să fie pe la Bistriţa.”.

  Familia care locuieşte acum în acest loc mirific, loc pe care a păşit Poetul, spune  că au proprietatea de peste 60 de ani! Informaţiile le-am primit, mai întâi  de la o doamnă care îi ajută pe proprietarii casei, ulterior în mai multe vizite din anii 2014-2017,  am vorbit cu bătrânul proprietar, care în anul 2016 a decedat, apoi cu actualii proprietari, copiii lui.

La primele vizite, cu sufletul plin de bucurie scriam atunci  pe blog:

Cred, sper că oamenii de cultură se vor gândi să conserve cumva acel loc. În jur, mă refer la locul de peste drum de casă, e spaţiu liber, floră montană minunată, deci, de ce nu s-ar face o Casă a scriitorilor cu numele: Lucian Blaga-Bistriţa  Îmi doresc ca autorităţi culturale din toată ţara să se gândească la acest Proiect. 

Ştiu că sunt personalităţi culturale din România ce se gândesc demult la acest lucru, şi s-au bucurat de  cuvintele şi fotografiile publicate de mine în aceşti ani, au intrat în rezonanţă, sau, fără să ştiu, am intrat eu în rezonanţă, prin Mintea Universală, cu domniile lor,  dar, ca şi mine, nu au putere economică să ajute cumva, concret.

Priveliştea  din grădină este de natură să odihnească orice suflet, cât despre  a crea aici scriitorii, artiştii, consider că ar avea condiţii exelente.

Actualii proprietari mi-au spus atunci că donează terenul şi casa, dar să se facă ceva frumos în domeniul culturii. Aşteptau autorităţile.

Aminteam în 7 mai 2014 următoarele:

Bazil  Gruia ne arată în cartea: „Blaga inedit efigii documentare”, vol I,  Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1981, că „Lucian Blaga, în anul 1939,  ducea în această casă o viaţă patriarhală, foarte puţin pretenţioasă,  scria, se plimba prin grădină şi stătea de vorbă cu copiii.”

Spuneam, în anii trecuţi, că  ar fi bine să se vorbească cu aceşti proprietari care, după cum au spus, mult nu vor mai păstra această construcţie deteriorată şi o vor dărâma şi cultiva terenul, căci ei şi-au construit alături case noi.

Orice om de cultură care ar veni aici s-ar bucura de splendida privelişte oferită de acest loc pe care au păşit paşii Poetului. Am mai scris că ar fi bine să se facă aici, cu bani de la Cultură sau de la oameni bogaţi şi iubitori de cultură şi de neam, o casă memorială sau a scriitorilor.

Iată, în drumul dinspre Bistriţa spre Casa Liviu Rebreanu şi Casa George Coşbuc, şi, mai târziu, poate alte case – zic asta pentru că aproape de casa G. Coşbuc e locul de naştere al Poetului Ioan Pintea, Runcul Salvei,  în prezent directorul Bibliotecii judeţene Bistriţa-Năsăud –  de ce  nu ar fi, pe  acest drum. prima, Casa scriitorilor Lucian Blaga, căci e la 3 km. de Bistrița.

Pe aceeaşi cale, direcţie, s-ar înşira  mai multe locuri de cultură şi educaţie pentru tineri, pentru că două minunate case memoriale există, după cum am arătat.

Familia care deţine în proprietate acest loc ne-a arătat un nuc ce are mult peste o sută de ani, nuc  sub care a stat şi Lucian Blaga.

Anul acesta, în 24 Iunie 2017, când încă nu începuse demolarea casei, şi m-am bucurat că îmi promiseseră proprietarii ( ginerele şi fiica bătrînului) anul trecut, 2016 că o mai păstrează încă un an,  am văzut că nucul nu mai este. Mi s-a spus că l-a dărâmat furtuna.

Oamenii cu care am vorbit în aceşti ani,  au spus că atunci când a cumpărat Blaga acest loc, aici era un sat, iar aproape peste drum a fost şcoală (mai e acolo doar un brad superb), sat care a fost  strămutat în regimul trecut pentru a se face un IAS, ICAR.

Acum se repopulează zona şi primiseră aprobare (2014)  să le instaleze, în curând,  şi curent electric. Satul unde a trăit Lucian Blaga se reface. De data asta modern. Drumul va fi stradă…

Nucul sub care a stat şi Lucian Blaga se înalţă sus spre cer.

Am spus acum, în sinea mea, la ultima vizită:

nucul nu mai este, bătrânul nu mai este.  Dar nu va mai fi nici casa.

 În ziua de 29 Iulie 2017,  mergând acolo însoţind câţiva oameni care nu mai văzuseră casa şi nici nu ştiau de ea, am trăit tristeţea să văd cum casa se demolează.

Nu mai are acoperiş.  O văzusem la locul ei pe 24 Iunie 2017!

Persoanele care m-au luat cu maşina să vadă casa Blaga, şi care văzuseră la mine pe masă multe volume despre Lucian Blaga pline de însemnări şi semne, şi cărora le-am spus că lucrez la o carte, un  documentar-eseu despre faptul că filozoful a locuit într-o casă lângă Bistriţa, au rămas surprinşi să vadă atât de afectată că aproape nu mai aveam ce să le arăt. 

M-am gândit mult, oare de ce nu am avut condiţii să scriu cartea asta  anul trecut, când mi s-a propus să scriu un mic volum, Lucian Blaga la Bistriţa (1938-1940), şi a trebuit să reiau lucrul anul acesta, să merg acolo, întâi să mai văd casa şi să mai vorbesc cu proprietarii, -  atunci am vorbit cu unul din proprietari care e născut,  chiar în casa în care a locuit filozoful, înainte  cu 20 de zile ca L.Blaga să Plece la Cer-,

  iar în ziua de 29 Iulie 2017 să o găsesc pe cale de dispariţie, ca o Încheiere... cu final trist.

 În august 2014, la  adoua vizită pe locul unde a vieţuit un timp Poetul,  scriam că am fost, cu acordul proprietarilor în toate încăperile acestei case. Se păstrează şi acum, când e fără acoperiş,  din uşi, tavanele din lemn, camera de baie toate aceastea fiind făcute  de Lucian Blaga. Văzând toate acestea sub cerul liber, am anunţat un  muzeograf de la Muzeul judeţean Bistriţa.

Mi-am amintit că în anul 2010 a scris despre casa Blaga Prof. Univ. Dr. Mircea Gelu Buta.

Reproduc un fragment din articolul său:

«„Cât de încântat se simtea Lucian Blaga în mijlocul peisajului bistritean reiese din corespondenta sa. Iata ce-i împartasea prietenului sau Bazil Munteanu într-o scrisoare din vara anului 1939: "Gospodaria si gradina sunt asa ca nu ne mai vine sa ne despartim de ele si nici nu vom pleca de aici pâna la 1 noiembrie". (4)... Iar impresiile continua câteva zile mai târziu: "Viata noua, grija de toate vietatile, noviciatul întru agricultura... M-au acaparat, cam pe jumatate din ceea ce sunt... Cu gospodaria am proiecte frumoase, chiar daca n-ar fi de niciun folos, o fac de dragul gospodaritului în sine". (5) Se pare ca pe lânga agricultura Blaga lucra intens la "întâiul volum al trilogiei cosmologice". (6)

Cât despre legaturile cu intelectualii din Bistrita, aflam tot din scrisoarea datata 18 august 1939: "Scumpe Bancila... Ca sa ma vezi cât de mult îmi place aici, îti spun ca timp de doua luni n-am coborât la Bistrita decât o singura data, ca sa ma tund". (7)

Se pare ca Lucian Blaga a fost foarte afectat de pierderea proprietatii de la Bistrita, dupa dictatul de la Viena. Numai asa se explica încurajarea lui Bazil Munteanu din scrisoarea adresata poetului la 12 august 1942: "Gradina de la Bistrita nu trebuie uitata, ci recâstigata. Trebuie!" (8)».

De asemeni,   în data de 25 August 2014 a tras un puternic semnal de alarmă Domnul scriitorVictor Ştir în ziarul Mesagerul de Bistriţa. Iată cuvintele sale:

«Casa Blaga - o ruină!

Singurele semne ale trecerii lui Lucian Blaga prin Bistriţa sunt casa Pavel, unde a locuit sora sa, Letiţia, pe care o vizita, şi casa de pe Dealul Târgului, pe drumul vechi al Dumitrei, fosta proprietate a marelui poet şi filosof. Acolo se spune că ar fi scris „Diferenţialele divine”, iar priveliştea care i se aşternea în faţa ochilor spre Valea Bârgăului l-ar fi făcut să exclame: „Acesta e adevăratul meu spaţiu mioritic”.
Din nefericire, fosta casă Blaga a suferit „intervenţii” ale timpului, şi azi vremea mai are de dat un singur şi hotărât asediu pentru a o pune la pământ şi a şterge cea mai concludentă legătură a marii personalităţi a culturii române cu Bistriţa. Nu ştim ce comunitate din lumea largă şi-ar putea permite să ignore o personalitate ca Blaga, filosof comparat de profesionişti, ca anvergură a operei, cu Hegel.

Ce personalităţi ar trebui să aibă o cultură care să spună: ăsta nu!
Este ceasul al doisprezecelea pentru casa Blaga, văzută recent de scriitorii de la „Conexiuni”: David Dorian, Jeniţa Naidin şi Gheorghe Mizgan, îngrijoraţi, alături de alţii, de starea ultimului semn al marelui filosof prin locurile noastre.
Este în puterea factorilor de decizie judeţeni şi municipali, care au făcut atâtea lucruri frumoase şi trainice, rezolvarea acestei stringente probleme de memorie culturală,

ce nu mai comportă amânare.». Deci s-a scris. Pe blogul meu în aceşti 4 ani sunt multe articole şi fotografii.

Suntem în 2 August 2017, iar casa se demolează!

Tot în 2014, spuneam  că mi-aş dori să se pună un indicator undeva, în şoseaua asfaltată ce leagă Bistriţa de Muzeul Liviu Rebreanu, de Năsăud şi mai departe...,  lângă locul numit  de oameni ICAR, iar drumul unde  e casa să se numească Lucian Blaga, să ştie acei oameni cine a mai respirat acolo şi să fie fericiţi.  Eu, în peregrinările mele pe Dealul Dumitrii, Târgului,  timp de 4 ani, pe cine am întrebat, fiind pe  la porţi sau pe drum oameni ce locuiesc acolo, nimeni nu auziseră de Lucian Blaga.  Iar unii dintre ei   - de prin împrejurimile  pământului pe care a călcat cel despre care Constantin Noica spunea că „este spiritul tutelar al secolului al XX-lea”-  deşi au vile luxoase, au rămas în tăcere la întrebarea mea dacă ştiu că în acele locuri a păşit românul genial Lucian Blaga.

Nici acum, la ultima mea vizită, din 29 Iulie 2917, când am văzut cum casa se demolează, nu am găsit nici un indicator, nici un semn că acolo a trăit Lucian Blaga.

Dragi factori de decizie în domeniul culturii de pretutindeni:

Niciodată nu e prea târziu să se facă ceva pentru Lucian Blaga!

Din fotografii vedeţi casa în 2014, şi în 2017.

 Jeniţa Naidin

Miercuri, 2 August 2017

.

Comentarii

03/08/17 12:10
Vizitator

Motto:
"Împărăţii s-au prăbuşit.
Războaie mari ne-au pustiit.
Numai în Lancrăm sub răzor
rămas-a firav un izvor".
(Lucian Blaga- IZVORUL)

Nimic nu e vesnic, pe pamant. Totu-i trecator din ce-i facut de mana omului. Si totusi, in Bistrita exista strada Lucian Blaga, o portiune din drumul DN 17 C, de la intersectia cu Calea Moldovei pana la Drumul Dumitrii Nou, unde se afla si casa poetului luminii.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]