Secretarul de stat Sorin Roşu Mareş: Comasarea terenurilor şi vârsta sub 40 de ani a fermierului pot creşte subvenţia cu 70 euro/hectar!

Secretarul de stat Sorin Roşu Mareş de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prezent la şedinţa Colegiului Prefectural de la Sânmihaiu de Câmpie, a precizat că subvenţiile date pe suprafaţă ar putea fi mai mari, dacă fermierii şi-ar compacta suprafeţele, de la 5-la 30 hectare, ajutorul fiind cu 50 euro mai mult pentru fiecare hectar, şi dacă cererile ar fi depuse de tineri sub 40 de ani, unde s-ar mai obţine câte 20 de euro la hectar. Declaraţia a fost făcută în contextul în care datele APIA BN, prezentate de directorul executiv Florin Căpraru, arată că 65,2 % dintre fermieri au suprafeţe între 1 şi 5 hectare, iar peste 30 hectare deţin maipuţin de 2% dintre fermieri. Mai mult,  peste 45% dintre fermieri au vârsta între 60 şi 70 de ani.

„Vedem că cei mai mulţi fermieri sunt sub 5 hectare, au între 1 şi 5 hectare, iar media de vârstă este 60-70 de ani. Trebuie să înţeleagă fermierii că în momentul în care trec de la 5 hectare până la 30 de hectare, beneficiază de o plată suplimentară de 50 euro/hectar. Trebuie spus: dacă ai doar un hectar sau 2 hectare, nu comasezi şi nu îi dai la băiatul tău în arendă sau în altă formă, pierzi 50 de euro la hectar. Este o lege a arendării, se aplică, dar fără voia proprietarului nu poţi să faci acest lucru. Noi aducem acest stimulent: ia 50 euro/hectar în plus, dacă are între 5 şi 30 de hectare. Suntem la nivelul de subvenţie sub media europeană, dar putem ajunge cu toate plăţile care se fac, mai ales în zona montană ajungem şi la 400 de euro.  Sunt diverse scheme pe care le pot accesa fermierii, astfel încât îşi pot creşte subvenţia de bază. Pentru tinerii sub 40 de ani, avem subvenţie suplimentară de 20 euro/hectar. Avem 70 de euro suplimentar pe care poate să îi solicite un tânăr fermier”, a explicat secretarul de stat Sorin Roşu Mareş.

Acesta a precizat că  fondurile europene au reprezentat oşansă dedezvoltare pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, mai ales în zina rurală.

„Noi agricultură performantă şi cu producţii ridicate nu avem cum să obţinem în judeţul Bistriţa-Năsăud, pentru că este un judeţ cu o gamă variată de relief, începând cu zonă montană, dealuri şi chiar dacă suntem la Sânmihaiu de Câmpie, noi nu avem câmpie cum este în sudul ţării. Şansa noastră, a judeţului Bistriţa-Năsăud, sunt fondurile europene. Ne este foarte clar că fără aceste fonduri europene, gestionate atât de OJ FIR cât şi de APIA, nu am fi putut să dezvoltăm judeţul aşa cum este în momentul de faţă”, a spus Sorin Roşu Mareş.

În context, acesta a menţionat că în viitorul Plan Naţional Strategic vor fi cuprinse măsuri şi pentru reţele de irigaţii în judeţe precum Bistriţa-Năsăud, chiar dacă nu sunt asociaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, cum prevede acum legislaţia.

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]