Şedinţa Consiliului Local Bistriţa

Mai şti… de unde „zboară cocoşul”?

Consiliul Local şi-a dat acordul pentru preluarea în proprietatea publică a municipiului şi în administrarea Consiliului Local a construcţiilor şi instalaţiilor existente la Dealul Cocoşu. Hotărârea Consiliului Local urmează a fi transmisă Ministerului Apărării Naţionale în vederea promovării prin Hotărâre de Guvern.

În ce priveşte proiectul de hotărâre adoptat joi de Consiliul Local, respins în precedenta şedinţă, prin neîntrunirea „majorităţii necesare” de 14 voturi, lucrurile s-au schimbat, ca prin minune!

Grupul consilierilor PD-L „a înghiţit”, acum, proiectul primarului Creţu, proiect faţă de care poziţia democrat-liberală părea neconciliabilă…

Intervenţia liderului de grup, Gheorghe Tuţă, a fost doar pentru o inadvertenţă, care să fie eliminată – art. 4 al. 2: „La data încheierii procesului-verbal de predare-primire a bunurilor contractul de comodat (…) îşi încetează efectele”. Fără să-şi asume propunerea acestei modificări în textul hotărârii.

La rându-i, primarul Ovidiu Creţu (care umblă de o bună vreme, cu Cocoşu’ în mapă…) a admis „amendamentul Tuţă”, fără niciun comentariu.

„Cocoşu” – proiectul municipalităţii din mandatul Creţu – merge, iată, înainte…

Importante şi interesante vor fi, fără îndoială, deciziile ce vor urma. La Bistriţa sunt prezenţi astăzi miniştri ai cabinetului Boc, în frunte cu însuşi premierul. Se spune că va fi şi ministrul Dezvoltării, Elena Udrea. Mai şti… de unde „zboară cocoşul”?

Pentru „Transmixt”

Subvenţie şi profit de 8%

Concitadinii noştri nu pot rămâne fără transportul public local de persoane. În susţinerea proiectului de hotărâre privind aprobarea subvenţionării acestui serviciu de la bugetul local, primarul este categoric: „Este exclus să nu asigurăm transportul public în municipiul Bistriţa; ne obligă şi legea şi este moral să o facem… Dacă vrem să dezvoltăm municipiul Bistriţa. După amânarea unei decizii în precedenţa şedinţă, consilierii au pus în „balanţă”, acum, convenirea unei sume care să reprezinte „profit” sau „beneficiu” pentru operatorul bistriţean „Transmixt”. Păreri împărţite şi „citate” din Directiva europeană care - atrage atenţia consilierului Molnar D. – prevede asigurarea unui „profit rezonabil”. Nu lipsesc observaţii precum: „Va pune o presiune importantă asupra bugetului local” (…) sau chestiunea veniturilor conexe – adusă de acelaşi consilier, Gabriel Cordovan - obţinute de operatorul de transport din publicitate (anunţuri, banere etc.)… Transmixt deţine 51% de mijloace de transport (autobuze) – care… poartă asemenea mesaje şi atunci… raportul dintre cheltuieli şi venituri, sau profitul, trebuie văzute şi prin această constatare.

Primarul, care pare să facă totul pentru o decizie în limitele rezonabilului, mai aduce şi exemplul din alte oraşe – Alba Iulia, Zalău, Oradea… unde susţinerea financiară a prestatorilor de transport public este mai mare. La Alba Iulia se dau de la bugetul local 90 miliarde (lei vechi), la Bistriţa 28-29 miliarde.

Gh. Tuţă vede această ocazie ca o oportunitate de a privi şi cum poate să-şi îmbunătăţească „Transmixt” serviciul prestat (confort, orar). „Suntem într-o situaţie în care putem contribui la aceste deziderate privind calitatea”. Dar mai observă şi că proiectul de hotărâre conţine prevederi asumate unilateral… pentru care partea cealaltă („Transmixt”) nu şi-a dat acceptul. În acelaşi registru de cerinţe se pronunţă şi consilierul Illyes Istvan,

care întreabă ce măsuri a luat operatorul pentru optimizarea prestaţiei. „De ce suntem obligaţi să plătim profit pentru o întreprindere căreia îi acordăm subvenţie pentru acoperirea cheltuielilor?”

Cu o majoritate de 17 voturi „pentru”, Consiliul a aprobat proiectul de hotărâre privind acordarea subvenţiei şi un „profit de 8%”.

Calculul subvenţiei: diferenţa între cheltuieli şi veniturile încasate. Începând cu luna august 2010, ,

Gh. Tuţă cere „normalizarea” trecerilor de pietoni

În interpelarea sa, consilierul cere o „reanalizare” a situaţiei trecerilor de pietoni – mai nou desfiinţate – din „sensurile giratorii”. Gh. Tuţă insistă şi îi solicită edilului şef o „fundamentare” tehnică, despre astfel de măsură: desfiinţarea uneia din cele 4 traversări ale unei intersecţii cu sens giratoriu. Şi cel mai elocvent este – exemplifică el – ce se întâmplă într-o intersecţie mare, cu trafic intens, cum este aceea de la Colegiul Universitar Babeş-Bolyai. Aici omul nu mai poate traversa normal, pe latura spre Piaţa Decebal, numai după ce traversează toate cele trei marcaje, respectiv: str. Crinilor, str. A. Mureşanu şi str. I. Slavici. Nu doar de timpul necesar e vorba – spune Tuţă –, şi acesta e important, ci şi de riscul la care se expun pietonii în acest „regim de circulaţie”. Inovat de bistriţeni…