Sf. Mucenic Dimitrie a ales drumul care duce la Hristos

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a avut în față două căi: calea lui Hristos și calea fără de Hristos. A făcut alegerea fundamentală și a ales drumul care duce la Hristos,cu toate consecințele și până la vărsarea de sânge și pierderea vieții pământentești,dar dobândirea vieții veșnice. Pentru început să ne oprim la cuvântul „Mucenic sau Martir” și apoi la viața sf. Dimitrie.           

Mucenicii sau Martirii sunt cei care-L mărturisesc pe Hristos și dreapta credință, primind moarte martirică. Martirii au suferit cu un curaj uimitor toate torturile și pedepsele imaginate de fanatismul și brutalitatea unei lumi care ura pe creștini și pentru care viața lor nu valora nimic. La suferințele fizice se adăugau și cele morale, ale rudelor și prietenilor lor. Martirii le-au suportat cu un eroism unic, stârnind uneori chiar admirația pagânilor. Atitudinea lor în fața mortii era vrednică de toată lauda, ei murind fară revoltă, fară orgoliu, senini, rugându-se încrezători în dreptatea cauzei lor sfinte. Murind pentru Hristos, martirul cel mai sfânt, sângele vărsat șterge toate păcatele. El este un botez – al sângelui – de care mii de persoane s-au învrednicit în Biserica veche.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie s-a născut în cetatea Tesalonicul de astăzi, din părinți credincioși, tatăl său fiind conducătorul cetății. Tânăr, educat, învrednicit cu încrederea și puterea Împăratilor Romei, tânarul Dimitrie avea în față un viitor strălucit, ajungând apoi chiar guvernatorul cetății. Dimitrie era creștin, ca și tatăl său, în casa căruia văzuse pentru prima oară două icoane sfinte : una cu chipul Mântuitorului, cealaltă cu acela al Maicii Domnului. Erau ascunse într-o încăpere tainică în care va fi botezat Dimitrie. La moartea tatălui său îi va urma la conducerea cetății, dar curând tânărul Dimitrie mărturisi tuturor credința sa creștină, veste care ajunse la urechile împăratului. Maximilian. Deranjat că unul din oamenii lui e creștin, i-a cerut acestuia să se lepede de credința creștină și să jertfească idolilor. Dar Dimitrie, a rămas statornic în credință,fapt pentru care a fost întemnițat. Tânarul Dimitrie nu numai că a refuzat să jertfească idolilor, ci și îi îndeamna pe ceilalți creștini să își mărturisească cu curaj credința, dintre care mai ales pe un tânar pe nume Nestor. Acesta din urmă, binecuvântat de Dimitrie, a reușit să învingă în luptă pe gladiatorul favorit al împăratului – puternicul Lie – ceea ce a determinat pe Maximilian să îi hotărească moartea. În dimineața zilei de 26 Octombrie 304, ostașii împăratului au intrat în temnița în care fusese aruncat Dimitrie – care era în rugăciune – și l-au străpuns cu sulițele, omorîndu-l. Noaptea, trupul fară viață a fost luat de un credincios si îngropat în taină. Deasupra mormântului său a fost ridicată o mica biserică în care se savârșeau multe minuni și nenumărați bolnavi și-au găsit tămăduirea. Un creștin din părțile Iliricului, Leontie, care era cuprins de o boală grea a fost adus la mormântul sfântului și s-a rugat cu credință, primind tămăduire. Vrând sa mulțumească lui Dumnezeu pentru această vindecare minunată, Leontie a promis să zideasca o biserică mai mare pe locul celei mici. Dărâmându-se prima bisericuță, au găsit moaștele Sfântului Dimitrie pe care Dumnezeu le învrednicise cu darul neputrezirii, din care izvora mir plăcut mirositor care s-a răspândit în toată cetatea. În noua biserică, Leontie a așezat o raclă ferecată în aur și pietre prețioase, în care a așezat trupul sfântului.

Multe minuni s-au săvârșit în Biserica Sfântului Mare Mucenic Dumitrie, izvorâtorul de mir din Tesalonic. La rugăciunile credincioșilor, Sfântul a poruncit unor corăbieri care transportau grâu pe mare, să îl aducă în Tesalonic, scăpând cetatea de o foamete cumplită. Pe mulți i-a eliberat din robia barbarilor, între care un episcop pe care l-a dus nevătamat la Tesalonic, sau două fecioare care cususeră pe pânză chipul Sfântului. Amintim și faptul că cetatea Sirmium a primit numele de Mitrovița conform tradiției că aici ar fi murit Sfântul Dimitrie. Pentru pătimirea sa și pentru faptele sale minunate Biserica îi cântă astăzi troparul: Mare apărător te-a aflat în primejdii lumea, pe tine Purtătorule de chinuri, cel ce ai biruit pe păgâni. Deci, precum mândria lui Lie ai zdrobit și la luptă îndrazneț ai făcut pe Nestor, așa, Sfântul Dimitrie, roagă pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască nouă mare milă ! Amin !