SFÂNTUL APOSTOL ANDREI CEL ÎNTÂI CHEMAT Ocrotitorul României

Sfântul Apostol Andrei era din Ţinutul Galileia, localitatea Betsaida, un orăşel aflat pe malul lacului Ghenizaret (marea Galileei), fiul lui Ion, fratele Sfântului Apostol Petru şi primul dinte ucenicii Domnului nostru Iisus Hristos. Înainte de a fi apostol al Domnului, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Dar, a doua zi după Botezul Domnului Iisus îi Iordan, când l-a auzit pe dascălul său rostind cuvintele „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii!” (Ioan 1,29), Sfântul Andrei, lăsându-l pe Ioan, a urmat lui Hristos. El l-a chemat şi pe fratele să Simon (Petru), zicându-i: „... L-am aflat pe Mesia – ce se tâlcuieşte Hristos” (Ioan 1,41). În felul acesta l-a atras şi pe Simon spre dragostea lui Hristos Care văzându-l, i-a zis: >. (Ioan 1,42). Pentru aceasta, Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel întâi chemat al Domnului. În Sfintele Evanghelii mai sunt şi alte locuri în care ni se vorbeşte despre Sf. Andrei.

Asemenea celorlalţi apostoli, Sfântul Apostol Andrei a urmat Mântuitorului, însoţindu-L pe drumurile Ţării Sfinte, adăpându-se din izvorul nesecat al dumnezeieştilor descoperiri pe care le aducea Domnul nostru Iisus Hristos. A fost martor al faptelor minunate săvârşite de Domnul, s-a împărtăşit din cuvântul dumnezeiesc, dătător de viaţă, al credinţei celei noi întemeiată de Hristos, şi – mai presus de toate – a văzut Patimile Domnului, a plâns moartea Lui pentru noi şi s-a întărit în credinţă, în ziua Învierii.

Din Sfânta Tradiţie aflăm că, după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au pornit la propovăduire în toată lumea. Sfântului Apostol Andrei i-au căzut sorţii Biitinia, Bizanţ, Macedonia,Tracia cu ţinuturile din jurul Mării Negre până la Dunăre, Sciţia – inclusiv Sciţia Minor (Dobrogea noastră) – până în Crimeia. În toate aceste ţinuturi nu a umblat cu grabă ci zăbovind în fiecare şi îndurând tot felul de neajunsuri, prigoniri , împotriviri şi nevoi, biruindu-le pe toate cu ajutorul Domnului Hristos. S-a întors din nou în Bizanţ unde a hirotonit episcop pe Stahie şi –străbătând şi celelalte ţinuturi – a ajuns în ţinutul Peloponezului unde, pe mulţi închinători la idoli i-a adus la Hristos.

Trebuie să amintim, chiar şi numai în treacăt, faptul că la peştera unde a locuit Sfântul Andrei în perioada când propovăduia pe teritoriul ţării noastre, este în prezent un aşezământ monahal, loc de pioasă închinare şi pelerinaj.

Mai ştim – tot din Sfânta Tradiţie – că Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit mucenicesc. A fost răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X care, de atunci, poartă numele de „Crucea Sfântului Andrei”.