Exclusivitate !

Şi ei au fost în clasa I ! Protopop Alexandru Vidican: Biserica şi şcoala erau două exigenţe ale tatălui meu: „tabla înmulţirii s-o ştii ca pe Tatăl nostru”

Copil fiind… acum, la anii deplinei maturităţi, gândul mă duce pe poteca aducerii aminte, la anii copilăriei, pe care îi simt ca pe o reprezentare a raiului ceresc. Zic asta pentru că am avut o copilărie fericită, în condiţiile satului românesc al anului 1955.
Biserica şi şcoala erau două exigenţe ale tatălui meu, care spunea: „Repede şi la biserică, să fii devreme, nu pe când spune popa predica”, iar şcoală „tabla înmulţirii s-o ştii ca pe Tatăl nostru”. Şi nu de puţine ori făcea adevărate exerciţii de voinţă şi memorie…
Şi acum îmi aduc aminte de primii mei dascăli, care mi-au descifrat taina scrisului, Mărioara Mânzat, Lucreţia Haiduc (fosta preoteasă a părintelui Dumitru Pugna din Susenii Bârgăului), Alexandru Retegan, Grigore Rus şi alţii, cărora le-aş spune cuvintele poetului Octavian Goga: „Dăscăliţă, dăscăliţă/ Ne-ai chemat de pe uliţă/ Şi ne-ai dat la fiecare/ Aur şi mărgăritare”.
În clasa a IV-a am fost dus şi eu „în lume”, la Bucureşti, unde totul era altfel decât ştiam eu lumea. De atunci am şi prima fotografie din viaţa mea.
Încet-încet lucrurile s-au conturat la absolvirea clasei a VIII-a, când eu însumi mă întrebam pe ce drum s-o apuc. Şi am ales – Seminarul Teologic Cluj-Napoca.

......................................
Citiţi ediţia print !

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]