SIMBOLUL ADUNĂRII ASTRISTE DE LA NĂSĂUD

Ioan Mititean

Câteva zile ne despart de forumul astrist de la Năsăud, care va aduna delegați din toate cercurile și invitați din Despărțămintele cu care avem mai bune relații de colaborare. Adunarea are ca preambul Revista Astrei cu nr. 8, o comoară fără preț, în care astriștii își adună cele mai frumoase gânduri, ca alții să le poată folosi în voie ca și sfaturile de la un prieten credincios și de nădejde.
Revista este o reușită, lucrată la Editura Venus Star din Năsăud, director Cristina Iuga, care din fragedă copilărie s-a îndeletnicit cu scrisul obținând premiul de debut pentru un roman de 500 de pagini, chiar în prezența scriitorului Nicolae Gheran. Un copil-scriitor, cu un vocabular bogat ceea ce o ajută să se exprime cu ușurință și să socializeze cu semenii săi. Apare sub egida Despărțământului Năsăud și Ligii Scriitorilor Români, Filiala Năsăud bucurându-se de finanțarea Bibliotecii Județene prin scriitorul și preotul Ioan Pintea.
Paginile de început sunt semnate de președintele Ioan Seni care arată ce așteptări au cititorii de la Asociația Culturală, îndemnându-ne de a fi mai buni, spre a putea trece mai ușor peste greutățile vieții de zi cu zi. În continuare, președinta cercului Năsăud, Floarea Pleș tratează cu detalii acțiunile astriste ca un mod de comunicare și pătrundere în universul cultural al urbei. Ca o apreciere la adresa frumoasei sale activități pe bază de voluntariat apare la pagina 27, articolul „Floarea Pleș, un nume de referință al ASTREI” scris de Ioan Mititean, care a mai ocupat și paginile 37, 78 cu articolele „VRR, o moștenire culturală” și „Muzeul grăniceresc, o realitate vie”.
Alexandru Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români, îl aduce în prim plan pe scriitorul militar Iulian Patca ce a ajuns la vârsta desăvârșirii lumii și împlinirea vremii, a omului pe deplin realizat cu activităţi de excepție în Comitetul director al Ligii Scriitorilor.
La pagina 29 ne dăm întâlnire cu prima învățătoare româncă din Năsăud, Ludovica Olariu, prezentată de Lucreția Mititean. Paginile 30-31 revin veteranului astrist Sever Ursa, prin aprecieri făcute de scriitorul Dan Popescu.
Cronica literară începând de la pagina 31 este întreținută de Menuț Maximinian, cu cronica literară „Omagiu școlii din Leșu” și „Cartea academicienilor năsăudeni”, autori: Veronica Oșorheian și Ioan Seni, Ioan Mititean, Iacob Naroș, col. Gheorghe Tanco, Ioan Aurel Pop, Dorin Dologa, pr. Lucian Greabu, Ileana Grecu Dindelegan, prof. univ Ironim Marțian, Rodica Fercana cu poeziile „Dor de Coșbuc” și „Rebreanu - titan năsăudean” și scriitoarea și pictorița Virginia Brănescu cu eseul „În spirit astrist”, articole ce reprezintă un îndem și ne ajută să găsim răspunsuri la întrebările noastre. Pagina 34 este ocupată de Mircea Daroși cu articolul bine documentat „Aspecte lingvistice în poezia lui George Coșbuc”.
Renumitul patron de pe Valea Ilvelor, Emil Iugan, vine cu fel de fel de propuneri pentru rezolvarea lemnului de foc și a lânii de oaie, răspunzând solicitărilor jurnalistului Radu Sârbu.
O căsuță pe teritoriul astrist din Năsăud și-au construit și ieșencele prof. univ. dr. Olimpia Iacob cu „Curiozități din mecanica fină a organismului” și prof. dr. ing. Gabriela Nedelcu Teodorescu cu „Recunoaștere științifică europeană a astristului năsăudean Ioan Mititean”.
La pagina 71, președinta Astrei Salva, prof. Ana Filip, vine cu un eveniment cultural petrecut în satul lui Tiberiu Morariu sub genericul „Serbările - Poeți de ieri - poeți de azi” și „Împăcarea literaturii cu informatica”, iar la pag. 25 îi aduce cuvinte de onoare cu ocazia aniversării zilei sale de naștere doamna Floarea Pleș.
La pagina 63 facem cunoștință cu „Crâmpeie lirice” sub semnătura poeților: A. Șteopan, Mircea Dorin Istrate, Ionuț Țene, Mircea Daroși, Ioana Lăpușneanu, George Echim și Virginia Brănescu, versuri ce definesc simțăminte, trăiri și pasiuni.
Paginile 66-70 sunt ocupate de judecătorul limbii române prof. univ. Viorel Hodiș, care înțeapă abaterile de la scrierea gramaticală, la ordinea zilei fiind adverbul „ca” și conjuncția subordonatoare „că”.
Rubrica Educație și Știință, comunicarea interculturală prin disciplinele de învățământ aparține prof. Ana-Maria Șincari, iar “Academia Română la 150 de ani” tratată cu competență și vervă de pr. Maxim Morariu, un cărturar cu participare creativă în actul cultural.
Revista ce întâmpină adunarea astristă din 11 februarie este scrisă sub semnul dăruirii pentru oameni.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]