Simfonia strugurilor în ferma lui Veluţ sub semnul belşugului

          Drumul vinului e pustiu. Pe asfaltul aburind înaintez fascinat de arealul ce te înconjoară. E un drum agricol, cum îmi spunea primarul Romeo Florian, recent dat în folosinţă. Brăzdează o zonă viticolă şi cerealieră de un pitoresc aparte. E ora amiezii şi liniştea este întreruptă de tractoarele cu remorcuţe ce coboară de sub pădure. În urmă cu vreo 30 de ani, aici era un paradis viticol, cu vii nobile, căi de acces, bazine pentru apă, adăposturi etc. O perioadă, Kofenberg-ul a fost lăsat să se odihnească. Doar câţiva ani, deoarece tradiţia Lechiţei nu dispare oricât ar fi vremurile de potrivnice. De puţini ani, animaţia viticultorilor îşi măsoară aici prezenţa. Am poposit în prima haltă din Kofenberg, o haltă ce nu are nume, în schimb şi-a făcut un renume din producţia de struguri.

          Veluţ Mureşan s-a născut în vie, cum glumeşte frumos. În satul Enciu, unde-şi are rădăcinile, a învăţat primele noţiuni despre cultura viţei-de-vie, acolo unde cultul pentru vie este înnăscut. Şi pe vremea colectivului, cu toate presiunile, oamenii, encenii, n-au renunţat la vie. Fiecare copil era un ucenic al părinţilor în această cultură, iar apropierea de Gostat-ul lechinţan a constituit o altă şcoală de a învăţa tainele viticulturii.

          După 1989, Veluţ Mureşan care nici acum nu şi-a neglijat via de la Enciu, după o experienţă de muncă în Germania, a trecut la facerea pâinii. Pâinea, marca Paulaner, şi-a creat un bun vad de desfacere datorită calităţii şi varietăţii sortimentale. Şi cum pâinea face masă bună cu vinul, Veluţ a început afacerea vinului. An după an, zona dealurilor pustii, a fost schimbată. Buldozere, maşini grele, au muşcat fără milă din terenul teresat odinioară. În urma lor, după terasare au intra plantatorii viţei-de-vie nobile, şi aşa, după ani de eforturi financiare, via a dat recolte neaşteptate. Împreună cu Veluţ Mureşan urcăm către tarlaua unde culegătorii se bucură de aşa recoltă. „Cam o dată la 10 ani întâlnim o aşa producţie de struguri. Sunt ciorchini ce ajung şi la un kg”. Vremea deosebit de călduroasă i-a obligat să intre mai repede la cules. „Cu vreo două săptămâni suntem în avans faţă de anul trecut. Strugurii au acumulat dulceaţa necesară. Va ieşi un vin curat, aromat”. De pe solele de sub pădure coboară, încărcate cu lădiţe de Fetească Albă, tractoarele. Destinaţia: centrul de vinificaţie. „Am planificat în aşa fel încât cât culegem într-o zi să şi procesăm, fiindcă aşa obţinem un vin de calitate”, ne spune interlocutorul. Se recoltează, în acest an, de pe unele sole, şi 15 tone/hectar. O producţie care nu se obţine în fiecare an. „În 2017, ne-a lovit grindina, o vijelie din iunie ne-a distrus o bună parte din podgorie. Dar anul acesta am recuperat pierderile anterioare”.

          Un an de excepţie. Se înserează şi încă zona este animată. Culegătorii pleacă pentru a reveni a doua zi. Campania siretiului devine o adevărată sărbătoare. Se culeg struguri, se face mustul devenit apoi vinul ce poartă marca inconfundabilă a Lechinţei. În ferma lui Veluţ Mureşan este o activitate continuă.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]