Slujitorii şcolii în filatelie (II)

Personalităţile care au avut preocupări în domeniul învăţământului au participat la emanciparea societăţii româneşti în general, fiind prezenţi la toate evenimentele vremii, indiferent de domeniul în care îşi desfăşurau activitatea profesională, literatură, artă, cultură, medicină, biologie, inginerie etc.

Începuturile învăţământului românesc sunt legate de activitatea lui Neagoe Basarab, Petru Movilă, Udrişte Năsturel, Nicolae Milescu, Constantin Brâncoveanu, Stolnicul Constantin Cantacuzino, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Gheorghe Lazăr şi alţii, care prin sprijinul moral şi material au contribuit direct la fondarea şi dezvoltarea învăţământului şi au lăsat în urma lor opere pedagogice de valoare, care au stat la temelia învăţământului mulţi ani.

Printre fondatorii învăţământului românesc trebuie să amintim pe Gheorghe Lazăr, care este considerat “fondatorul” învăţământului românesc în general, părintele şcolii în limba română, reuşind prin înfiinţarea şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, care se va transforma mai târziu în Academia Domnească, să facă primul pas, să deschidă porţile învăţământului în limba română.

Stolnicul Constantin Cantacuzino a fost un bun colaborator la înfiinţarea Academiei Domneşti, sprijinind programul cultural a lui Constantin Brâncoveanu.

Gheorghe Şincai a fost cel mai de seamă dintre ctitotii învăţământului românesc la sate şi printre primii pedagogi români. A contribuit la înfiinţarea a peste 300 de şcoli româneşti în Transilvania.

Eftimie Murgu, prin întreaga sa operă contribuie la cristalizarea învăţământului filozofic din România.

Andrei Şaguna este cel care lărgeşte reţeaua şcolilor confesionale pentru populaţia românească din Transilvania, ajută la construirea de noi şcoli.

Dr. Nicolae Kreţulescu este considerat fondatorul învăţământului medical românesc. Împreună cu dr. Carol Davila înfiinţează Şcoala de mică chirurgie de la spitalul Colţea.

Mihai Kogălniceanu, în calitatea lui de ministru şi de prim-ministru, semnează memoriul pentru înfiinţarea Universităţii din Iaşi. Face parte din comisia pentru organizarea învăţământului din Moldova.

Ion Ionescu de la Brad este considerat fondatorul învăţământului agricol din România. A susţinut înfiinţarea primelor şcoli de agricultură şi a fermelor model, înfiinţând ferma şi şcoala agricolă de la Brad.

Dimitrie Bolintineanu, în calitate de ministru al cultelor a militat pentru sporirea şcolilor săteşti. A înfiinţat Institutul pentru pregătirea profesorilor, prin Şcoala superioară de ştiinţe şi de litere, care la propunerea lui se transformă în Universitatea de la Bucureşti.

Gheorghe Tattarescu, împreună cu Theodor Aman este fondatorul şcolii artistice, prin înfiinţarea Şcolii de arte frumoase din Bucureşti.

Alexandru Ioan Cuza, în calitate de domnitor, după unirea din 1859, elaborează Legea Instrucţiei din 1864, prin care învăţământul primar devine obligatoriu şi gratuit. Sub domnia sa iau fiinţă Universităţile din Iaşi şi Bucureşti.

Alexandru Flechtermacher este întemeietorul învăţământului muzical românesc, a înfiinţat Conservatorul din Bucureşti, a cărui prim director a fost.

Dr. Carol Davila, împreună cu dr. N.Kreţulescu, este întemeietorul învăţământului medical de la noi prin înfiinţarea Şcolii de mică chirurgie de la spitalul Colţea.

Theodor Aman, împreună cu Gh. Tattarescu este fondatorul învăţământului artistic românesc, prin înfiinţarea Şcolii de arte frumoase din Bucureşti.

Alexandru Odobescu pune bazele învăţământului arheologic românesc.

Petru Poni, ca ministru, a elaborat Legea instrucţiei din 1896, care prevedea dezvoltarea şcolilor săteşti, organizarea şcolilor normale de învăţători.

Vasile Conta, în calitate de ministru, propune proiectul unei reforme şcolare, care prevedea printre altele apropierea învăţământului de necesităţile economice ale statului şi de progresul ştiinţelor, prin înfiinţarea Şcolii profesionale şi Şcolii realist-practice, crearea de gimnazii reale şi de şcoli profesionale pentru fete.

Dimitrie Brândză este întemeietorul Institutului botanic.

Spiru Haret, ca ministru al învăţământului, este autorul proiectului Legii din 1896. Contribuie la înmulţirea şcolilor la sate.

Dr.Ion Cantacuzino este fondatorul Şcolii moderne de microbiologie şi medicină experimentală.

Dr. Gheorghe Marinescu este fondatorul şcolii româneşti de neurologie.

Emil Racoviţă este întemeietorul Institutului de biospeologie, primul din lume de acest fel.

Nicolae Iorga este fondatorul Institutului Sud-est European. Tot el înnfiinţează Universitatea Populară de la Vălenii de Munte.

Constantin Parhon este creatorul Şcolii româneşti de endocrinologie.

Vasile Pârvan organizează Şcoala română de la Roma pentru perfecţionarea tinerilor arheologi şi istorici. Este fondatorul Şcolii moderne de arheologie.

Gheorghe Ionescu-Siseşti luptă pentru crearea Învăţământului agronomic superior şi pentru înfiinţarea Institutului agronomic de cercetări.

Constantin Budeanu este unul dintre fondatorii şcolii româneşti de electrotehnică.

Traian Săvulescu este fondatorul şcolii româneşti de fitopatologie.

În majoritate cei amintiţi au avut munci de conducere în domeniul învăţământului. O bună parte dintre ei au scris manuale şcolare sau cursuri universitare.

Neagoe Basarab a lăsat cartea “Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, lucrare care a constituit multă vreme un adevărat manual pentru instruirea fiilor de domni.

Miron Costin a lăsat o operă care a constituit un adevărat manual de istorie şi de educaţie patriotică.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5