S.O.S . Creaţa de Perşa

O picatura de istorie zootehnica

Legendele despre Creata de Persa care-mi fusesera transmise in copilarie prin viu grai ca un veritabil Talmud al mioritei ilvene , aveau sa mi se confirme ulterior din pura intamplare la mai mult de 2000 de kilometri departare de Lesul copilariei mele, prin doua inscrisuri de care am dat cu totul intamplator tocmai la Salzburg in arhiva Camerei Agricole si-a armatei fostului imperiu de acolo, pe cand cautam urmele primelor importuri de vite Pinzgauer in tinutul Nasaudului.

Astfel , scriptul descoperit in arhiva Landwirtschaftskammer Salzburg prin mijlocirea si cu ajutorul regretatului dr. ing. Gerhard Holz, arata ca pana prin anul 1918 a existat in muntele numit Poiana Persa de pe raza comunei Ilva Mare o mare crescatorie de oi care apartinea direct de cancelaria de la Viena,avand pe undeva regim juridic similar cu hergheliile austriece de la Lucina si Radauti.Despre existenta acelei crescatorii aveau sa-mi confirme ulterior si dl. ing Zootehnist Negrutiu Titus si ing.zootehnist Bodiu Leonida care ca ingineri tineri la fostul IAS Dumitra apucasera urme din fundatia fostelor saivane austriece din Persa si auzisera legenda de la localnici., si doi ciobani din Nepos numitul Niculae Niculae si un anume Palage Grigore despre care-mi amintesc ca avea un defect la un ochi.

Din documentul de la Salzburg reiese ca,zootehnistii de atunci ai imperiului adusesera si aclimatizasera in Persa oi din cateva rase englezesti cu lana lunga si creata, dintre care eu am gasit in documentele de la Salzburg, pomenite rasele Skydale, Swaledale, Shoutdown si Blackfaced Loongwool. Aceleasi documente de la Salzburg mentioneaza ca rasele Lincoln si respectiv Romney-Marsh nu s-au putut adapta ne avand instinct gregar,de turma.Se pomeneste tot in acele inscrisuri de la Salzburg de faptul ca-n doi ani s-ar fi incercat metisarea cu oi de rasa Friza –(Hollandische Milchschafe)- pentru a obtine si oi de lapte,dar s-a renuntat rapid, mai bune de lapte fiind corciturile –(die Gekreutzte Schaffe)- dintre oile locale si berbecii Shoutdown si Skydale.Atat se poate proba cu inscrisurile descoperite de mine in arhiva de la Landwirtschaftskammer Salzburg.Doctorul Holz ,imi explicase ca intrucat Viena fusese de cateva ori in decursul istoriei asediata de turci , strategii militari din fostul imperiu habsburgic se obisnuisera sa evacueze arhivele –(si chiar tezaurul imperiului)-pe la munte prin Alpi, in diferite orasele mici, unde inamicul sa nu banuiasca si sa nu le caute.

Devenisem curios ,si-n duminica urmatoare cu ajutorul unei doamne de la Arhivele Statului din Salzburg , care se numea Cebotari Rozalia si spunea ca bunicua sotului ei s-ar fi tras de prin zona Cernautiului,aveam sa mai descopar un document.Doamna Rozalia era nascuta la Sampetrul German in Timis ca fiica a unui svab banatean si-a unei romance neaose din Fagetul timisului. Dusmanilor mei,care poate nu ma cred,le sugerez doar sa formeze pe google numele Maria Cebotari.Poate ca asa mi-a randuit Dumnezeu ca printre straini sa ma pot lipi mai usor de cei cu sange latin,desi acasa de multe ori sunt cu gandirea si simtamintele pe aceeasi lungime de unda cu ungurii ori sasii ardeleni.

Documentul respectiv este un raport al politiei militare de granita din Bucovina, intocmit in luna mai a anului 1918 de un ofiter superior pe nume Adametz Gottfried in care scrie ca-n aceea vreme , autoritatile imperiale au vrut sa evacueze odata cu frontul si olie din Persa, dar s-ar fi lovit de rezistenta armata a catorva fosti graniceri localnici care –(asemenea lui Apostol Bologa al lui Rebreanu )--dezertasera din armata imperiala,si care-n acele vremuri tulburi organizati si condusi de un anume Alexandru Galan ar fi furat si impartit intre ei oile englezesti ,iar saivanele le-ar fi aprins de frica sa nu mai aiba autoritatile vremii unde sa mai adune oile.

Alexandru Galan ar fi avut atunci “ partea sefului” oprind pentru el cele mai multe oi, dar boteie mai mici ar fi ajuns pe la numitii Jonaska Dieter –(probabil Ionasca Dumitru) Zglawoka –(probabil Zlavoaca)- Katona Johann –(probabil Catuna Ion) din Ilva Mare, Vranau, Carbune Croitor si Ursa din Maieru, Mutu din Sangeorz, Tzipurle Antonius si Ilies Andreas din Sant, Popartzak Andreas –(probabil Popartac Andrei)- si Darzsa Georg –(probabil Durja George)-din Valea Mare, Rus si Gavriloaie din Rebra, Finegar si Calus din Parva,Zagrean , Malai si Pop din Lesu, Swintz,Sbarci si Pop din Feldru, Petri Dionisos, Istrate Iohann –(Ion)si Thomas Georg-(probabil Tamas George)-din Nepos, Bodiu din Grui si Macedon-(probabil nume mic)- din Dealul Negru din Rebrisoara,Garlici,Figan si Tanciulea din Nasaud si Konnon des Wolfes-(s-ar traduce in romana Conon al lupilor)-, Baer Dim—(s-ar traduce in romana probabil Urs Dimu)- si Kleinkorb Georg—(s-ar traduce in romana ceva de genul Cioaramica George).din Salva.Toti acestia erau considerati in acel script ca fiind dezertori din armata cezaro-craiasca iar ofiterul Adametz propunea sa fie deferiti Curtii Martiale Imperiale.

Despre Jonaska Dieter –(probabil Ionasca Dumitru)- scrie o fraza intreaga, fiind descris ca cel mai periculos instigator al valahilor impotriva regimului imperial, fost subofiter –(Untenoffizier) in armata austriaca ,vorbitor perfect al limbilor germana si maghiara, spion periculos si primarul neoficial al valahilor ilveni.-(Umofizielleburgermeister des Walachens). Dezertorul Alexandru Galan e descris ca fiind un fost sergent foarte curajos ,bun militar si bun strateg,dar nu atat de inteligent si siret-(Stritzemann)-ca Jonaska Dieter.Ofiterul Adametz,propunea inaltului comandament sa aprobe impuscarea fara judecata si-n orice conditii a instigatorilor Jonaska si Galan ,ca fiind instigatori foarte periculosi pentru spiritul populatiei valahe din zona. Noroc ca se urnise din loc roata istoriei si n-avea sa se mai intoarca pe aceeasi spita pe care si-ar fi dorit Adametz.

Din pacate, faptul ca acel raport e scris in limba germana cu carectere gotice,manuscrisul este intr-o stare destul de deteriorata si timpul scurt –(cateva ore intr-o dupa amiaza de duminica)-in care l-am avut in fata ochilor cu permisiunea de-a nota pe o ciorna alaturata ce pot eu intelege din el ,nu mi-au permis sa notez mai multe.In special numele de persoane erau scrise ca fiind nume maghiare si germane.Atunci am inteles eu de ce lesenii isi botezau copii cu nume mici cum sunt Traian, Domitian, Leonida, Liviu, Octavian etc. Cand bunicul meu imi povestise in copilarie ca eu ma numesc Traian pentru ca vreodata stapanirile straine sa nu-mi poata poci numele si ca vitza noastra se trage de la Roma , il crezusem si nu prea. Aveam sa inteleg tocmai in Salzburg c-a avut dreptate. Din pacate bunicul trecuse la cele vesnice.

Am notat cu grija fondul, cota si celelalte date arhivistice unde acel document ar putea fi oricand gasit, daca ar fi timp si bani pt. o asemenea cercetare acum in conditii de criza.

In acele clipe am regretat pentru prima data in viata ca tata nu m-a batut mai mult in copilarie atunci cand mi-a platit ca meditator de limba germana pe fostul preot greco-catolic Turja Iacob,si cand mie avand doar vreo 11-13 ani imi statea capul mai mult la gainile Orpington ale lui Mihali Romulus ori la oile turcane crete dar cu ugere ca de Friza ale vecinului nostru de atunci badea Ion Urs-salauanul, decat la germana lui Herr Lehrer cum ii spuneam noi.

De-as avea anii tineretii ,si mintea mea de-acum, spun versurile unei romante……

Toti cei care pot da relatii despre istoria varietatii de oi turcane Creata de Persa sunt rugati sa ma contacteze prin intermediul redactiei,sau sa-i contacteze pe domnii ing. Turculet Vasile ori dr. ing. zootehnist Pop Iacob din com Ilva Mare-Dealul lui Ivan,care mai creste inca in gospodaria personala oi Crete de Persa. Intr-un numar viitor voi continua cu o estimare actuala aproximativa a cardurilor de oi care se mai incadreaza fenotipic in ceea ce oierii someseni numesc Creata de Persa.

Va trebui sa salvam impreuna printr-un efort comun al crescatorilor si-al zootehnistilor aceasta varietate de oi de la disparitie.In masura in care timpul le permite si doresc sa se implice asteptam si aportul stiintifico-practic al inginerilor zootehnisti Dobos Niculita, dr. ing.Gaina Emilut si ing. Bodiu Leonida toti originari de pe Valea Ilvelor si validati de practica ca excelenti profesionisti.Nu sunt eu cunoscatorul adevarului suprem in aceasta problema. Eu auzisem in copilarie o legenda si- am avut doar norocul de-a da intamplator peste niste inscrisuri probatorii. Imi fac acum datoria de constiinta ca inginer zootehnist de-a trage un semnal profesional de alarma .Sa salvam de la disparitie oaia Creata de Persa, ca nici nu stim ce pierdem. Multi crescatori ar putea castiga bani bunisori din conservarea acestei varietati.Mie nu-mi mai permite sanatatea sa ma ocup de vre-un alt hobby decat apicultura.Incerc insa sa-mi onorez diploma de inginer zootehnist.

Cu cea mai distinsa consideratie pentru toti cititorii ziarului

Inginer Zootehnist si Licentiat in Drept

Andron Traian Ioan

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]