Staţie de selectare a deşeurilor menajere, dată în funcţiune la depozitul de la Tărpiu. Ioan Ţintean: Investiţia va avea un impact major asupra gradului de reciclare

La Centrul de Management Integrat al Deşeurilor de la Tărpiu, a fost dată în funcţiune o staţie de selectare a deşeurilor menajere, în fracţie uscată/fracţie umedă, investiţia de peste 130.000 euro aparţinând companiei Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SRL, cea care operează depozitul ecologic. Practic, toate maşinile cu deşeuri menajere colectate de pe raza judeţului intră în acest proces de selectare, miza fiind ca o cantitate cât mai mică de deşuri să ajungă efectiv în groapa de gunoi. Trebuie menţionat că, zilnic, pe poarta depozitului intră 170 tone de deşeuri menajere din Bistriţa-Năsăud, lunar cantitatea depăşind 5.000 tone.

         „Maşinile cu deşeuri menajere sunt descărcate pe această platformă, ulterior sunt încărcate cu vola în tocător. De aici, pe bandă, ajung în ciurul mare, cu ochiuri foarte mici, de 30 mm. Fracţia umedă este foarte fină. Toată fracţiunea uscată care rezultă cade într-un ciur mic, ulterior va merge cu containerul la cântar şi apoi în hală pentru preselectare, fiind scos plasticul, dozele etc. Ce rămâne şi de la această selectare în hală, vine la tocător unde se face o materie numită flaf pe care o vom vinde la fabricile de ciment”, a declarat Liviu Tănase, directorul sucursalei bistriţene a Vitalia.

         Potrivit acestuia, în urma primelor probe tehnologice, rezultă o pondere de 53% de fracţie umedă care va ajunge pe groapa de gunoi, iar 47% reprezintă fracţie uscată. „Aceste două cifre nu sunt definitive. Nu putem prognoza ce deşeuri vor veni din Bistriţa, dar dacă el se păstrează aşa poate rămâne ponderea 53/47%. Până acum se selecta doar ce era în hală, adică ce venea colectat selectiv de la populaţie. Toate deşeurile menajere mergeau sus în groapă. Nu am ajuns încă la nivelul de educaţie foarte ridicat încât să se facă selecţia deşeurilor. Deşeurile menajere sunt amestecate cu de toate.  Containerele vin cu plastic, dar la fund au şi deşeu menajer”, a mai punctat Liviu Tănase.

 

Ioan Ţintean: Suntem aproape de finalizarea documentaţiei pentru Celula 2

         Vicepreşedintele Ioan Ţintean a anunţat că selectarea deşeurilor municipale se face la un alt nivel, appropiindu-se de ţintele stabilite în proiectul de management integrat al deşeurilor. „Noi, Bistriţa-Năsăud ne dorim să atingem ţintele care sunt prevăzute în legislaţia naţională şi în Directivele europene, în sensul că anul acesta trebuie să ajungem la 40-50% reciclare, 2020 – 70%. Ca să se întâmple acest lucru, vă spuneam că trebuie să vină nişte utilaje, pe care acum le vedeţi şi care separă fracţia uscată de cea umedă în două etape. Interesul Consiliului Judeţean este ca pe celulele care există şi vor fi date în folosinţă – 2 şi 3 – să se depună cât mai puţin. Această investiţie are deja un impact major cu privire la creşterea gradului de reciclare, în sensul că deşeurile care vor urma calea reciclării vor fi procentual mult mai ridicate”, a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean.

         Vicepreşedintele Ioan Ţintean a anunţat că administraţia judeţeană este aproape de finalizarea documentaţiei pentru Celula 2, asta în condiţiile în care actuala celulă este ocupată în pondere de 82%. În luna septembrie – octombrie ar putea fi predat amplasamentul, iar anul viitor ar trebui deja „finalizate pregătirile pentru a începe activitatea în Celula 2”.

         Dacă această staţie de sortare a deşeului menajer, menţiona Ioan Ţintean, va ajunge la un raport de 50/50% atunci durata de viaţă a Celulei 1 ar putea fi prelungită. „Nu ne dorim să avem foarte multe celule de închis ci cât mai puţină cantitate de deşuri care să se depoziteze”, a mai spus el.

         În context, Ioan Ţintean a menţionat că judeţul Bistriţa-Năsăud va avea un Program judeţean de gestionare a deşeurilor, care se va finaliza în 4-5 luni. După aprobarea acestuia în Consiliul Judeţean, va fi depus un proiect pentru o staţie de tratare mecano-biologică, din fonduri europene. „Suntem cu documentaţia, ca intenţie, depusă la Ministerul Mediului. Semnele care se arată sunt bune, adică vor fi cel puţin 10-12 proiecte în România. Noi credem că vom fi între cei nominalizaţi, TMB-ul prevede continuarea etapelor pe care le fac utilajele de acum, pentru a ajunge la compost, deşeuri care se mărunţesc, se spală, se usucă şi pot fi destinate industriei, pentru încălzire, pentru agricultură. E un început şi pentru aceasta trebuie să apreciem efortul firmei Vitalia, că după discuţii prelungite a venit cu această investiţie, care pentru noi înseamnă mult, dar mai mult pentru cetăţenii localităţilor Tărpiu şi Dumitra, pentru că prin prelucrarea superioară a deşeurilor se evită acele mirosuri neplăcute şi cantitatea de deşeuri depozitată. Suntem în grafic cu programul judeţean de gestionare a deşeurilor, care se dezvoltă acum în toată ţara”, a concluzionat Ţintean.

***

         Ocravian Morariu (Vitalia): Cu cât reciclăm mai mult, cu atât tarifele cresc mai puţin

Preşedintele grupului de firme Vitalia, Octavian Morariu, a ţinut să puncteze că această investiţie este una importantă, dar care era impusă prin contract. „E şi o problemă de misiune socială, pentru că noi prestăm pentru colectivitate şi în cazul acestei răspunderi sociale, investiţia era necesară şi din punct de vedere al asigurării oamenilor că aici lucrurile se întâmplă aşa cum trebuie. Ştiu că au fost anumite emoţii la un moment dat, dovedim că ele nu au fost justificate, că până la urmă ne îndeplinim misiunea aşa cum a fost ea stabilită. În continuare dorim să optimizăm acest flux, am constatat că mai putem aduce anumite îmbunătăţiri, astfel încât să asigurăm o rentabilitate mai bună a investiţiei. De asemenea, studiem posibilitatea de a optimiza cantitatea depusă în Celula 1, nu doar prin prisma acestei investiţii directe, ci prin prisma valorificării, poate, a unor cantităţi de deşuri deja existente în Celula 1. Avem un studiu care e în curs, astfel încât să prelungim viaţa Celulei 1, interval de timp până când va fi nevoie de o nouă celulă”, a declarat Octavian Morariu.

         Acesta a mai spus că, dacă la Tărpiu va ajunge şi acea staţie mecano-biologică, atunci depozitul ar fi unul model şi „s-ar aranja în linia tuturor depozitelor din Europa”.

         Întrebat dacă cetăţenii judeţului au făcut un progres pe tema colectării selective, Octavian Morariu a menţionat că, prin cantităţile aduse la depozitare şi natura acestor deşeuri, în fapt se stagnează. „E clar că mai trebuie vorbit cu populaţia, că mai trebuie colaborat cu populaţia. Populaţia poate trebuie să fie mai bine informată despre acest lucru, pentru că până la urmă e vorba de o rentabilitate economică. Cu cât reciclăm mai mult, cu atât tarifele cresc mai puţin. Populaţia trebuie să înţeleagă că orice efort pe care-l face în a asigura o colectare selectivă se reăgseşte în buzunarul fiecăruia”, a concluzionat managerul grupului de firme Vitalia.

 

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]