În staţiunea Sângeorz-Băi a existat Sanatoriul Casei Muncii CFR

La data de 6 iulie 1935 în stațiunea balneară Sângeorz-Băi s-a inaugurat sanatoriul „Dr. Ciuta” al Casei Muncii CFR. A avut loc un serviciu divin oficiat de părintele protopop greco-catolic Aurel Chintăuan și preotul greco-catolic Anton Buga, la care a luat parte multă lume. După aceea a luat cuvântul dl. Vasile V. Beloiu – inspector de control al Casei Muncii CFR., arătând rostul acestui sanatoriu, aducând elogii doamnei doctor Ciuta pentru construirea lui și marea operă de binefacere adusă funcționarilor drumului de fier.
În după-amiază aceleiași zile, la ora 14, a avut loc banchetul fiind prezenți inspectorul Beloiu, generalul Savu Cornel cu soția, colonelul Sbârcea, maiorii Hududec și Cristescu, dr. Marius Oana cu soția, deputatul Leon Scridon, dr. Traian Login cu soția, dr. Emil Bozac, dr. Simion Sbârcea, dr. Borza cu soția, căpitanul Negoiță cu soția, deputatul Velican, locotenent dr. Mironescu cu soția, căpitanul Tartler, judecătorul Popescu Ioan, dr. Chitul – directorul medical al stațiunii, locotenent Bratiloveanu cu soția, soția maiorului Bălanu, locotenenții Tudor Nicolae și Dobrescu Constantin, Iustin Sohorca – directorul stațiunii, protopopul greco-catolic Chintăuan, învățătorul Sabin Sohorca, preotul greco-catolic Anton Buga, bineînțeles doamna doctor Ciuta și alții.
La banchet au toastat părintele protopop Chintăuan și Iustin Sohorca cărora le-a răspuns căpitanul Negoiță.
Ca directoare a acestui sanatoriu a fost numită doamna Olga Barbolovici care a dovedit calități de gospodină și femeie inimoasă, îngrijind cu atenție toți bolnavii ce ia-u fost încredințați.
În acest sanatoriu se tratau boli stomacale, intestinale, ale ficatului, precum și toate complicațiile lor, diabetul, guta cronică, litiaza renală și toate manifestările anafilactice.
Sanatoriul avea 38 de camere, elegant mobilate, echipate complet cu rufărie nouă și suficientă, având toate echipamentele de rezervă pentru paturi și masă. Peste tot era introdusă lumina electrică și conducta de apă, fiecare cameră având chiuvetă de marmură. Bucătăria și baia sanatoriului au fost construite cu mult gust din faianță. în sufragerie puteau lua masa până la 150 de persoane.
Asistența medicală în sanatoriu era asigurată de către dr. Marius Oana, medicul șef.
Prin construirea acestui sanatoriu, unde urmau să fie găzduiți funcționarii drumului de fier și membrii familiilor acestora, a deschis noi perspective dezvoltării localității Sângeorz-Băi.

Text preluat și adaptat din Dimineața, București, 1935 (Duminică 7 iulie), p. 12.