Ariile naturale protejate...fără protecţie

Stelian Dolha, deputat PNL: Trebuie să reparăm aceste lucruri

Reţeaua naţională a ariilor protejate reprezintă circa 18% din teritoriul ţării, şi cuprinde ariile naturale protejate de interes internaţional, comunitar şi naţional, România fiind una dintre ţările UE cu cea mai valoroasă biodiversitate. În prezent, însă statul român nu asigură niciun fel de sprijin acestor arii naturale protejate, managementul acestora fiind asigurat în condiţii de minimă suzbzistenţă din resurse financiare şi umane ale administratorilor şi custozilor.

În aceste condiţii în care ariile naturale protejate şi administratorii lor se confruntă cu un cadru legislativ incomplet, neclar şi nearmonizat, cu sistemul de aprobare a planurilor de management blocat de ani buni, cu un cadru administrativ ineficient, cu lipsa resurselor financiare prin neimplicarea celui în drept să administreze patrimoniul natural – statul şi cu agresiuni de toate feluri care aduc atingere integrităţii şi calităţii lor, ariile protejate riscă să fie afectate iremediabil şi o dată cu aceasta, România să piardă acest patrimoniu natural.

Deputatul PNL Stelian Dolha, membru în Comisia pentru Agricultură, a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă că ,,ariile protejate reprezintă, într-adevăr, un subiect sensibil, un subiect delicat. În legislaţie sunt totuşi nişte lucruri care nu au fost foarte bine întocmite”.

,,Din păcate, proiectul a fost amânat în Comisia pentru agricultură, nu din cauza conţinutului textului de iniţiativă, ci mai mult din cauze tehnice. În momentul în care vorbim de extinderea ariilor protejate, va trebui practic să consultăm consiliile locale, adică cei care hai să spun, păstoresc zona protejată, pentru că în legislaţie nu era specificat acest lucru. Extinderea ariilor se făcea fără consultarea consiliilor locale.

Vreau să vă spun că proiectul va fi într-adevăr reluat şi eu nu numai că voi susţine proiectul respectiv, ci voi merge mai departe şi voi veni şi cu alte modificări, pentru că trebuie să reparăm lucrurile care au fost injuste în legislaţia respectivă. Venim în Bistriţa şi vedem că peste 20 de primării au păduri şi păşuni în acest spaţiu, arii protejate, în parcul Naţional Munţii Rodnei. Am stat de vorbă cu primarii, cu viceprimarii, cu şefii de ocol, şi ne-au spus că niciodată nu au fost întrebaţi în legătură cu acest spaţiu.

Mai mult decât atât, după ani buni de zile nu ştiu care e flora sau fauna care se ascunde în aceste spaţii protejate. În schimb, le cerem un lucru, le cerem ca aceste spaţii protejate să fie păzite de către ei, fără ca statul să vină şi să-i despăgubească, ori lucrul acesta nu este corect.

De exemplu, Telciu are în proprietatea comunală peste 1.000 de hectare în zona protejată şi peste 2.000 de hectare în zona tampon. Ei plătesc, de exemplu, ne spune primarul de acolo, între 500 - 700 de milioane bani vechi pentru paza care este asigurată în timpul unui an de zile. Din 2008 încoace, nimeni nu i-a despăgubit şi lucrul acesta va continua, pentru că ei trebuie să asigure prin lege această pază, dar nimeni nu îi mai întreabă cât a costat şi ce trebuie să facă.

De asemenea, comuna Romuli are 600 de hectare. Nici pe ei nu i-a întrebat nimeni. Lucrurile acesta nu mai pot să continue aşa. Legea trebuie amendată şi când vorbim de despăgubiri rezonabile avem nevoie când vorbim de extinderea lor, de acordul primarilor, de acordul consiliilor locale”, a precizat Stelian Dolha.

La finele lui 2010, Comisia Europeană a acţionat in justiţie România pentru desemnarea unor suprafeţe insuficiente ca arii de protecţie specială pentru păsări din siturile Natura 2000, parte din ariile protejate ale ţării.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5